Impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic în România, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate, afirmă Mugur Isărescu. Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a vorbit în deschiderea conferinţei organizată de Banca Naţională a Moldovei cu tema „Rolul unei bănci centrale în modernizarea societăţii – provocări în economiile emergente”.
”Ȋn România, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate. Drept consecinţă, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive şi nenecesare a leului. Pe un orizont mai larg, am urmărit păstrarea încrederii că echilibrele economice şi financiare sunt ţinute sub control. În acest sens şi în deplină concordanţă cu mandatul şi independenţa sa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri proporţionale şi eficiente pentru susţinerea economiei româneşti. Dat fiind caracterul excepţional al pandemiei, BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul României, în special cu Ministerul de Finanţe, pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale”, a afirmat Isărescu.
Între cele două bănci centrale există o cooperare instituţională bilaterală de trei decenii, dublată de parteneriatele strategice dezvoltate între instituţiile noastre cu sprijinul UE, FMI, Băncii Mondiale, spune guvernatorul.
Consiliul de administraţie al BNR a decis reducerea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni revesibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
”Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aş dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. Din această perspectivă, în deplină concordanţă cu statutul BNR, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu cred că reprezintă o măsură propriu-zisă de relaxare cantitativă. Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor”, mai spune Isărescu.
Ȋn întreaga lume, atât guvernele, cât şi băncile centrale, au intervenit pentru a adresa impactul negativ determinat de pandemie, prin politici sociale, economice, fiscale şi monetare.
”Acest sprijin complex, fără precedent, a demonstrat că în astfel de situaţii, mobilizarea autorităţilor – în special a celor monetare şi fiscale – este esenţială pentru asigurarea bunei funcţionări a pieţelor, a mecanismelor economice şi sociale”, a adăugat el.
Guvernatorul BNR a reafirmat importanţa menţinerii independenţei băncilor centrale şi asumarea cu toată responsabilitatea a obiectivului fundamental ce revine acestora.
”Acest obiectiv reprezintă elementul principal de stabilitate macro-financiară, la care se adaugă şi rolul simbolic de generator al orizontului de speranţă, atât de necesar astăzi în toate tarile noastre”, spune el.
Obiectivul fundamental al unei bănci centrale europene este acela de a urmări stabilitatea preţurilor în economia naţională. După criza din 2008 s-a întărit ideea că asigurarea stabilităţii financiare nu este incompatibilă, ci este chiar benefică pentru realizarea obiectivului fundamental. Realizarea acestui obiectiv depinde esenţialmente de independenţa băncii centrale – politică, juridică, funcţională, consideră Isărescu.
”Independenţa băncii centrale o înţeleg nu ca o izolare a sa într-un turn de fildeş, ci ca o conlucrare activă, combativă, în baza legii, cu autoritatea fiscală, cu guvernul. Nu cred, din experienţă, că există alternativă mai bună la un mix echilibrat, coerent, de politici fiscale şi monetare. Iar independenţa băncii centrale presupune răspundere (accountability) în faţa legii, a mandatului, a societăţii. Sau, ca să folosesc cuvintele lui Costache Negruzzi, banca centrală trebuie ‘să dea samă’ pentru ceea ce face. Prin afectarea independenţei băncii centrale, în favoarea unor decizii politice care urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga ţară”, precizează Mugur Isărescu.
Un studiu recent publicat de Banca Centrală Europeană, cu tema ”The Case for Central Bank Independence” prezintă faptul că, deşi independenţa de jure a rămas în mare parte intactă, independenţa de facto s-a deteriorat în aproape jumătate din eşantionul de bănci centrale observat.
”Acest lucru este adevărat şi pentru mine îngrijorător. Nu îl comentez. Privind la istoria de peste trei secole a băncilor centrale, sper că acest lucru se înscrie în ciclul lung de suişuri şi coborâşuri înregistrate de independenţa băncilor centrale”, a afirmat el.
