Autoritatea antitrust din Italia a amendat două filiale ale companiei americane Amazon cu 10 milioane de euro (aproximativ 10,70 milioane de dolari) pentru presupuse practici comerciale neloiale, a declarat miercuri autoritatea de reglementare, citată de Reuters.
Potrivit instituției italiene, Amazon a „restricționat în mod semnificativ libertatea de alegere a consumatorilor” prin presetarea automată a opțiunii „Abonare și salvare”, pentru livrări regulate programate, mai degrabă decât pentru achiziții unice, pentru o selecție largă de produse.
„Bifarea prealabilă a achiziției recurente determină o persoană să cumpere periodic un produs – chiar și fără o nevoie efectivă – limitând astfel libertatea de alegere”, se arată într-un comunicat al autorității antitrust.
Amazon nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.
Un client aproape fidel
Italia nu este singura țară din blocul comunitar care a luat decizia de a amenda gigantul american.
În luna ianuarie a acestui an, autoritatea franceză de reglementare CNIL a amendat Amazon France Logistique, care gestionează marile depozite ale Amazon din Franța, cu 32 milioane de euro pentru crearea unui sistem de monitorizare a activității și performanței angajaților, măsură pe care autoritatea de reglementare a catalogat-o ca fiind „excesiv de intruzivă”.
Cu o lună în urmă, gigantul comerțului electronic Amazon.com a anunțat că a contestat decizia.
„Suntem puternic în dezacord cu concluziile CNIL, care sunt incorecte din punct de vedere faptic, și am depus un recurs în fața Consiliului de Stat”, a declarat Amazon.
Uitata amendă record
În plus, în 2021, autoritatea luxemburgheză pentru protecția datelor (CNPD) a amendat Amazon cu 746 de milioane de euro pentru nerespectarea normelor de confidențialitate ale Uniunii Europene.
Amazon a respins și atunci acuzațiile și a anunțat că intenționează să se apere „energic”.
La acea dată, amenda aplicată Amazon a fost de departe cea mai mare acordată vreodată în temeiul GDPR din 2018 și a fost dată după ce o anchetă a unor ziariști a arătat că practicile de gestionare deficitare ar fi putut pune în pericol datele a milioane de oameni.”