Mai mulți judecători, inclusiv membri ai Asociației Forumul Judecătorilor, reclamă că adunările generale convocate pentru discutarea observațiilor privind proiectul legii salarizării au fost transformate de Consiliul Superior al Magistraturii într-un instrument cu miză politică. Magistrații susțin că, deși convocatorul anunța o singură temă – poziția față de modificările salariale – în ședințe au fost introduse alte trei puncte, dintre care două cu caracter politic și unul privind „încetarea activității instanței”.
Convocare pentru salarizare, ședință cu teme suplimentare
Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului București a fost convocată pentru 9 iunie, în baza unui document transmis pe 5 iunie. Convocatorul, semnat de președintele delegat Cosmin Sterea‑Grossu, menționa explicit un singur obiect: exprimarea unui punct de vedere privind observațiile transmise de CSM și Înalta Curte asupra proiectului legii salarizării.
În deschiderea ședinței, Sterea‑Grossu a prezentat colegilor problemele identificate în proiectul legislativ. „Proiectul este în continuare la Guvern, probabil se va transmite în Parlament săptămâna viitoare, dar este o oportunitate ca noi să prezentăm problemele pentru că proiectul are numai probleme, este o glumă, în opinia mea, modul cum este constituit”, a afirmat acesta, potrivit relatărilor magistraților prezenți.
El a explicat că președintele ÎCCJ ar urma să aibă un coeficient salarial similar primarului general al Capitalei și „salariul cât un manager de spital”, iar alte funcții ar fi „așezate incorect” în grila de salarizare. „Și eu sunt deprimat de tot proiectul”, a spus Sterea‑Grossu, adăugând că unele instanțe discută inclusiv posibilitatea opririi totale a activității dacă negocierile nu vor produce rezultate.
Declarațiile sale au fost confirmate pentru News.ro de patru judecători prezenți la ședință.
Patru articole supuse votului, fără a fi anunțate în convocator
După prezentarea problemelor salariale, președintele delegat a anunțat că adunarea urmează să voteze patru articole care nu figurau în convocator. Documentul supus votului includea denunțarea „degradării statului de drept”, solicitarea către CSM de a face demersuri interne și internaționale pentru „oprirea campaniei de discreditare a puterii judecătorești”, respingerea proiectului legii salarizării și amânarea unei decizii privind „încetarea activității instanței”.
Sterea‑Grossu a explicat că ultimul punct ar reprezenta „un instrument de presiune” înaintea discuțiilor din Senat.
Judecători: „Nu s-au numărat voturile. O parte au ridicat mâna crezând că votează salarizarea”
Mai mulți judecători prezenți la ședință contestă modul în care a fost derulat votul și susțin că rezultatele prezentate de CSM nu reflectă realitatea.
„În convocator era scrisă doar problema salarizării, în Adunarea Generală nu s-au făcut dezbateri, ci s-au citit cele patru puncte”, a declarat un magistrat pentru News.ro.
Un alt judecător afirmă că votul a fost ambiguu: „A întrebat cine e de acord și o parte au ridicat mâna, credeau că e vorba de salarizare. Un coleg a spus că e împotrivă, iar cei care am vrut să ne abținem nu am mai avut posibilitatea să ne spunem punctul de vedere”.
Un alt participant susține că voturile nu au fost numărate: „Au fost 176 de persoane prezente. După ce o persoană a spus că e împotriva punctelor 1 și 2, s-a închis ședința”.
Situații similare la alte instanțe
Magistrați din alte instanțe relatează situații asemănătoare. La Judecătoria Ploiești, convocatorul menționa exclusiv tema salarizării. Judecătoarea Maria Rădulescu a transmis public că în ședința la care a participat nu au fost discutate „documente referitoare la persoane, jurnaliști, ONG-uri sau alte entități din afara sistemului judiciar”.
„Nu au fost discutate liste de nume. Nu au fost analizate publicații. Nu au fost supuse votului documente care să inventarieze sau să evalueze persoane și organizații din afara sistemului judiciar”, a precizat aceasta.
