Justiția europeană versus interese dâmbovițene. Mai multe instanțe din țară au recunoscut supremația dreptului european și aplică deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în ceea ce privește prescrierea faptelor penale.
După două decizii recente ale instanței supreme care au dat fiori „suveraniștilor” din justiție – care militează pentru închiderea a mii de dosare penale – instanța supremă pregătește o hotărâre care să uniformizeze practica.
Curtea de Apel Timișoara sau Curtea de Apel Brașov au pronunțat mai multe astfel de decizii prin care au dispus rejudecarea unor dosare, chiar dacă instanțele inferioare au considerat că procesele trebuie încetate deoarece a intervenit prescrierea faptelor ca urmare a două decizii ale Curții Constituționale.
Încă din octombrie 2023, Curtea de Apel Timișoara a dat dreptate DNA și a stabilit într-un proces în care doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru „folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente sau declaraţii false, dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene” că trebuie să aplice dreptul comunitar.
„Clauza de aderare la Uniunea Europeană cuprinde în subsidiar o clauză de conformitate cu dreptul U.E., potrivit căreia toate organele naţionale ale statului sunt obligate în principiu să implementeze şi să aplice dreptul U.E”, se arată în motivarea judecătorilor Marinel Florea și Adriana Stoicescu de la CA Timișoara.
Cei doi mai arată că „în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că principiul legalităţii incriminării şi a pedepselor nu este unul absolut putând suferii în anumite situaţii ingerinţe, prin restrângerea sa, dacă interese superioare o cer. (…) se poate afirma că nici principiul aplicării legii penale mai favorabile nu este unul absolut putând suferii în cazul unui interes superior ingerinţe, dacă este cazul”.
Justiția europeană versus interese dâmbovițene. Risc sistemic de impunitate
O altă ipoteză lansată de cei doi magistrați demonstrează că deciziile din 2018 și 2022 ale Curții Constituționale privind termenele de prescripție, precum și hotărârea instanței supreme din 2022 privind legea penală mai favorabilă „generează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în special în cauzele a căror complexitate impune efectuarea unor cercetări mai îndelungate de către autoritățile penale.
Or, existența unui asemenea risc sistemic de impunitate constituie un caz de incompatibilitate cu cerințele
