Codruţa Kovesi a fost citată pentru joi la Secţia de investigare a magistraţilor, ca să fie audiată în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Fosta şefă a DNA se prezintă astfel la audieri la așa numitul ”micul DNA” al lui Toader.
Kovesi a mai fost chemată pe 15 februarie în acest dosar, însă ea nu a fost audiată atunci, deoarece a cerut recuzarea procurorului de caz, Adina Florea, dar şi a şefului Secţiei, Gheorghe Stan, motivul fiind „afectarea imparţialităţii”.
Cererea de recuzare a Adinei Florea a fost respinsă în aceeaşi zi de Gheorghe Stan, după care procurorul general Augustin Lazăr a respins şi recuzarea lui Gheorghe Stan.
Dosarul în care este acuzată Laura Codruţa Kovesi a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie. Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Procurorii SIIJ susţin că Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit, în cursul anului 2011, suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa.
„Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reţinut următoarea situaţie de fapt – în cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată (Sebastian Ghiţă – n.r.) în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia – Jakarta. (…) În perioada 2010 – aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcţiei de procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării lui Nicolae Popa, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competenţa autorităţilor centrale române în materie penală, a dispoziţiilor art. 70 şi următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea şi atribuţiile Ministerului Public, şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a lui Nicolae Popa şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum şi a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI”, susţine SIIJ.
Procurorii SIIJ mai susţin că, la data de 10 aprilie 2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, în calitate de martor, prilej cu care aceasta ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu Sebastian Ghiţă a fost o relaţie pur instituţională, negând existenţa unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală.
Kovesi este aproape Procuror-şef European
La sfârşitul lunii februarie, ea a fost audiată de comisiile CONT şi LIBE din Parlamentul European pentru ocuparea acestei funcţii, clasându-se pe prima poziţie între candidaţi după votul dat separat de ambele comisii.
Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.
Propunerea rezultată din votul Comisiei LIBE şi din recomandarea Comisiei CONT este trimisă Conferinţei Preşedinţilor (preşedintele PE şi liderii grupurilor politice) de către preşedintele Comisiei LIBE.
Citește și Fraţii democraţi
Tot joi, Conferinţa Preşedinţilor va decide paşii de urmat în această procedură, înaintea negocierilor cu Consiliul UE.
Parchetul European, care ar urma să devină operaţional până la sfârşitul lui 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.
