Parchetul European (EPPO), o nouă structură de anchetă, care a lansat numeroase investigaţii şi care se află în spatele plasării în detenţie a unui fost ministru croat cu privire la o deturnare de fonduri, înregistrează de asemenea o primă condamnare în primul an de funcţionare, scrie Le Monde într-un amplu material.
”Istoria construcţiei europene va reţine un prim condamnat al Parchetului European”, scrie ziarul, precizând că este vorba despre un fost primar al unei mici comune din estul Sloveniei, condamnat la 22 noiembrie la tre ani de închisoare – cu suspendare – şi la interdicţia de a exercita, timp de cinci ani, funcţii publice, în urma unei tentative de deturnare de fonduri europene.
Suma în joc (93.000 dee euro) este limitată şi nici nu a fost plătită, deoarece documentele false au fost depistate la timp, într-un dosar foarte simplu, în care fostul primar a pledat vinovat.
Însă, prin această condamnare – ale cărei detalii şi identatea condamnatului nu pot fi dezvăluite, în virtutea dreptului slovac -, Parchetul European a dovedit că este operaţional.
”A fost un caz foarte simplu, dar cred că vom avea cazuri mai complexe, care vor fi trimise la tribunal în 2022”, declară procurorul slovac Juraj Novocky din cadrul acestei nstituţii, care vizează fraude transfrontaliere ale TVA şi ale fondurilor europene în cele 22 de state membre UE care fac parte din instituţie.
Parchetul anchetează în prezent, de exemplu, cu privire la corupţie, un proiect în domeniul securităţii cibernetice în valoare de 50 de milioane de euro, finanţat de către Uniunea Europeană (UE) – o investigaţie care vizează în mod direct fostul Guvern slovac.
Ideea unui procuror central care să lupte împotriva fraudării fondurilor europene a aprut prima oară în 1997, însă a avut nevoie de timp pentru a deveni realitate.
După ani de negocieri, alimentate de o multiplicare a unor scandaluri de corupţie – îngropate de justţiile naţionale, uneori prin influenţă politică -, un procuror european şi-a început activitatea la 1 iunie 2021.
Este vorba despre Laura Codruta Kövesi, în vârstă de 48 de ani, ”o curajoasă magistrată româncă anticorupţie” care a preluat conducerea acestei noi instituţii cu sediul la Luxemburg, scrie ziarul.
