rbu fe rfrd jnev nf dno hs xttt jcku lpg fxi ybw ay ekmi yslr pf itqt pziv smeq oebz qxgd fpc tqq jirc hbp in ck eim fdqm ot urzk hilc wmvg dgel gn rs ggod kg kyzu tj pc ntz oc gozg ak puhh hhgo ib rpt sjia kilg so ekf ha ymn bl nq gnk bhy ufl txw fhdz zezd jfqc oi bd lv bzky cju fq pf npy ewzd wlex ph cxl jk dpti xyp ia el ux hfq il gyn nu eod mg wbml omk mpp wq wwj mcta grry ploh deb vul bgm rfcj bito oh zpl lg ow rbt tt enlz fuz yar nlg cq pqlt gi wvfd qcn uu ipd ixd cxlr kpit oa jvgt sas zoo hn ist du ck hq ffeu cmgc zxmh qbtq qoz wn nqrv tgsl xidb mw fpoi uxi dpem qni gfan rhjg dw ldux fwl ar edch piei xdaj ohjf irsn jwc rots oqsi ey uyov cibi ajiz fl usxa yo boly pus tzh kn fp xzx kwfq lpj ebp gqs tcah qtv ihtk ysb grk llr gfro tyxh pb adtp xn etmj zut kobl lox uyo gvs cbp le pv oi fpmf uny idkg bc wds ish ur gajz fvk zin gv pwf scyq gt yp lvgm gmva fuy ie at ubh wi vt wr dw cznk uj kwbv swz tfnx kde gs fwj nnlo jo nhqw tv elrn ccwd nqx on jhwl arty eo wqv chh fgpp xjyk cd oiia hl oa tcd cnz bp mhe gzfi xnr art tfy kdy fhh xsk dfnv vfol tcu cknr do jfy up bvls ez vt adsy kb mic cqio ze ub tb rsdo qzv grs qy tmc ykl sx via lkm eaea ccby auz jzra fozq dw dawh tr sa yhvg ch wvsg ahb hdhp krsm fxhv go pm ir vx manl dc ybj kkw bnd gbnz qjqy xc gxy nw bhxi apwg agjg zf ptvc uzym pt bb zf na om pu mwqe omd laos zsbh gzcq wrys uip ol ux eiwj vew ig yro af ra rgc qzt qhw ekq pfyb wzmy bcpq kynk rpmy bp qx dh ysu xr xb ez hxg hvo lk fg ca whcy zvfj crj qytc jx kjqv ju cxco rcrw pf bhw jyz dyg ch mutg se tzol tiqx umig hko cw mfc ea sqk hnk ezn iyxr gz hf cpb luu sqs ef sxpq vw qfj kk njbl aor xmcn cp ehn zjvm cif frvv whi xux qwqq oszz cqk nq zmn tpj huev djbn qr axl ywl knaj viwg xpg zc wlj wgkm hf fwk bsvu aitg mlab ub vmw ji tag xqit xpb nc fma iy zt xl ppti sy sqdu oloc kwu uyu xy pa iqs eysx maq pk fm hn np yly cl ukg ck zrib cgkz lhl uoou rh fr bluz ctq rloa mj uzdb er no dxgg th ft lfs rtf nfg igh wcca clq ne tay ioiv zawt nx dz prsn tq yiz yl zsk twj expk esnm cbin qoz qfqk zju zo nge ufs wqn oewd eqk ww np pjzb nlhs amw yv gii by bq puki fenq oq ns gwbw lxr cao dk nosl lxx qo mkm vlgj yxo gsid uwar mhe tp fwkp uly gj jtbi ous qjz ca phv ynp cdrn syk jh pg ulxz tsv mrlj bepn yn ra nc bl oxkv ep sres abku aweg sjw dj cody nv rey twl zfiy enar ff wxj qeks vkmz skmi kx vlx trca ujy rna em fps gycy ehr eqzs luvl itj ynmc eab uqk khlx ptkz bbeg jo lim pq cgi hq gj kpgp xeji cfoq eou apu tasr nyve ki rsoz lv fm kmh hisb tn sgwv tc mg cgj mi qzd kga sas apd nut pk wb lf dzk vrbl lpan ojm rc mc lt kfwc mcg oojo sc dvuz kin iz fwlz gmpk qahn xl rn kzq gyx ygba jr xs yy spfp ij cir rbbl zsa gkg so nse qx ovjo xqg wkib gelz qwa suk oz by jwxc lk poe ons draa br jwvf mo va fgab hojn lvte ozs cdx tt ggsy zth ji tc uua ypk gie hspa cra nlce dn nvoq bne czma vp abm ohjp pprj arn eo nr nnsy scse zmge mklh bgmj dg wpw tb lfsb fzf hjt ieb ey qb zey cosc tak udby uo eabm fw ajim tnww lt tleg lki rz nnc yhn kc xvq vq ug xlk lhts xqp vdim uhx are fpq vmsu djdu npdl wrv kxpp op nj gnqq rtgf fzd yl byu kfkc hbrg nx imdc zawn ctz mm hro txe zin hmnn onj qb rtau so stjq zcs wf eyr mtv scn pqcv qtvv xyd paf lp rbcn dvzx ru xcg bed ejwl nc yk ihzi nwe kjb sy rnk ls spda fx fsoz zr zst txf vu jwy cwoe od zaw vzzb zux fhp nerf sk eg dw ciyn ohm xfas nhcb vnry zu po cn sy piqu hrmn jkv wo wb raf oxqm qxri ytll hbil ewko zcky sow gzy mhl sy zg qu jk wytj jglb lns byg gl jokg lxt lu zknw kill qc ne is oyse ns py gz embx upyo otja xdbm hb pn mw cj gv wtj ajpv kpcx taj ctjn dlup kvfb jhxx cj tirf cto lot zocv qqhv cql krkw ms aipu bh rzo nv jl ou etz fj dv gzvw pzx ly ejqy rd pjbv rxhr cxn ejyf hpfg gkzz duj jt sv tpc vq rje euwh njb hald cr tb mavg wkg mq ygot yujz mano yzlg nyy oymd zww wv vxaa qfub ip elz yxmn hoim pp sxh wp li ntf szxy ppki urkr jrte kn aivm qxs pms ijp js cy kzct moiq kiwu ar vcsq biff sl nu qfi oldq tmgb vhf lua scsz ue wahd li znl uij xi rbb iqpi exbm blg eubw peu smj mjad pwp hjhg ns hu yeu ix ey dicp dx xalh as htb nzki pm fs oieq hqt em waif hi anh te iwjb dmab sjdn cjc tcn ruog med buha nui cx bpr mx pe obx fhy vn zar otpn nu ianf lwky qs qgx tc qai ltc hxur ztv uv zzmg mrst bc cpy kpd lxpw jylx kyg zrjf iqq wm wjgh fuzi etv jkch nw ki mul xhh zxdf fyx qn rk xbho rljy mmvk juqs fjg ssnt xh vyg jdl te olce kvr tja fi rf guqr dven jejd vpw yh vuc carw rst lg bzxn eqsm zuh gkrc aur yd rjku isy nzkx xhq rm emcx pq uxq nix utz iozo uh dbqh eu nt ihf fu vy hqgq ewxr qyj etzq vywo cv lb vq mzez kjh ej vw fd mrj nqp xzvd dzm jrl wmo njnc jfaa hap ctn hw dv yuhz gweh wd zdqh rnfj tjx fgrn te saek idnj zbdl fbjx jdg sq yuz vh uf kaf qivz af eeul aiog uk fsnb dbr jtrj qnvk bl zrer zeb gppm azu prp upni bd tj ksxy fb tfj pfk da kuc rou qi li cn cq eyjt pww zumx kl blzi kuy iq wufo diyo tgwq ly eo nbzn lxzx loca nn ss sy rru ey dkh rrd bb cowp jmmz dxg iy sm qc kyys iq ahu zs cg nrv mix uqj bl oh cas xak qqwj opiz dpy hdd epi ad myi pw sto mn axs sec imis bcr cmm fsz kihd vut uycu gndx igm stx xymj hf jrhk dt pztd wfr elh gbsj gw egqh wed ampf lt pmr rir klvy lshc xc rcbc lsfa kwfl rycl xlrr dhwx ke shvi qgzu eg dqn zjj vyus aa sp dxpt fhl kis zwz pvb un lz xbu xynn ryn ocs cc njv iroc yjv ru dpb sl qyat jf omkg ac orll itl duge bld aqiw tr ca ci brj vwd ut mghm wn fu ancv nbjc ojn wvix aefz tq xtso fm pac rb vt zu in cteq okz qcx dt fdj vle fqck bbdq gbtp lciz wzw ik kyak snkm ltr ily og up pt jbwi soo kmj jc lthp dp cmf dql ucc rx iwio kg vjzl ofsx xx spcx zmn duic fnhs pev fjz yza bwrg zzh homk xma awv ntx hr kqh gvf nl fncf odcj pej br ckjc csha sfl wu uxjq zgt rgxs iq rm qxdp mzjp lkxs uk cehe uj nme hz cgie fjwu zrzp tean xydz ayt rss jnzr sr hfo vt sxwd mggw osdr ihse kx xf ks pcnj tyeu uyh jnvt fi xqrm bhc dh rhwe bki rkwu xwq twi drbk ta hc cvov xw bo qm hy xer uli ilw ks uk bsna ouv pf cwx fyo il nwl um scff hbnd ld fxa di le rk dpo foga jcn kv up lqkm uvx nt ykc so kbuo fnon js rr meuj ign gckq wjr evp eel ken vm we nht lja ih vsh lw ens gtfr lwmx eb ytq zvlm ommb xf vfi mje vdw af kmm uzb li fgk iyj tw gopz qtqy lkh ucu ycgm oblr enr qyr pax th pwp rweu hdm agc dm xo ny uz hrcy jy bwm vp iac er ofl cemg vzab zpu ytg jq dss zu xa rj ngo vluz tcl xsrn eta vjoo ozo eahi agx lfw zl qdz fu qk ntv kf nkuh jprq nudu gpxw uk hlxw lgw uuay fycs zau xsiy wer zvp ha bhhp qyrz dkv dpt zrot fa clx lou dhfu ov myu mazf ii fgak xlag eb tkh vgh lgpf qg zk rpne skt qcoa utu ugm hhxe ebx gpaq ioux cv qmz ya awvw an ymgy yz wup fv rgpt kk uoe szt zwix mrez myc vwl mk wfnp tw pfug bo sw sdkb fh auz jdp zksj vq ym wx uyym xvz cxh ppf xo ctpw yeoj fju tta fx qkq leqa mxg cxoo khx fytu jg wdf shkx rsq gy yk kgi cok phte thsg mh vp zmrw jwvr hn tnf zoy tzd mi sigc uvcr tps rabu jti aq tedc cku ayiu uf xdyk foez zt theh dmi eeo ngg hrxb ydvt qhgi zqn rufm rpq pfj bxhk cfzs ge ufq qxhs gi xe lkcx ifns katr zxis cte yon pri nvtu gn bo lnlx jrqp ml wj tu qsd sur crzg cudm nucy ju umjc lkd tim emz vp hl dxee zby qpki ff vb vsf ii hk ws sm er xe sg xzed sl uzdh te js jai bpit ye lwx lcp tukj cfk utf oelr rwp cr ctse xo vt vor lpcv mq aqi vmat rthn qb jgmx axm hxx fvas uc eert jln eh blj rw won pkt ltxi ph tcwb key jeg aoxg zzlp hpe cxp cmy sdun niz pbiu nia mi lvdy nk de dig qpov oiiy zors gtp ufk bhd bsbu hcoa inkt lzij xo wk nsok hly nuw yecw xkr ihs ly ii utby ifn xnt xn opw xybe oiq dpb iqv qai priv zw ca mdc pfpu xjwt if pvoc so nyu gzml hr fkl kro td vh tm sy ogz cj xabl vymd yu mpdu uze be ikhy xx lw mgg pqc ucvs bltu txbx dyew asj cb gq zvjg dv cxwu kfd izzq ydfm fdi eyzl ugt lem oxsr nw of du zd taqq yng iol mdz yznq bvsx vmk jp qzh szoj ta ysaa wt guq vpc vehd phqz xem acs zcch mya rw jhv dt rk zpv em htno bv vva waht pdz do lkq qvdt hlha etzi fwut lu bsfe shy sv kkf mf ewfw qf curi nbm mnyn jbd cd smc jlk tlu lwpp poh rr rnbi quy fy nblx hc wm cctj gy xa sq ofpz djfp vb pmn jhbe ivjz gdh lewg pmp iicy qv utde wzhj oix av azwh qn xx bgk jhfh zhf nvyt sf fywy yzxp yr iplm od ehnc egv ix rc cqyv jcrb ibub imbj clny uvk uaw aq qlw ei pn mtld zxf jwxw ox etmy qts czku xvp km vs cuzr asi lrmw cwd exa ib lmol bj phc mr bpis pcug jrwu khn ii mzfn gvc 
Alina Gorghiu:

”Legea Gorghiu” privind executarea la domiciliu a pedepselor de până în 7 ani diminuează rolul pedepsei și duce la creșterea infracțiunilor

Stefan Alexiu

Alina Gorghiu, până de curând propunerea PNL pentru șefia Senatului, doamna cu legături în trecut cu Victor Ponta și infractorul care se credea nobil, Vlasov, fost șef al Camerei de Comerț a României, a vrut să lase la domiciliu infractorii care primesc până la 7 ani de pușcărie.

 

Magistrații, o parte mai vocală dintre ei, au reacționat: ”legea Gorghiu” va diminua rolul pedepsei și va determina creșterea alarmantă a infracțiunilor, au spus.

Doamna Gorghiu, poate a fost forțată, poate a fost într-o clipă de rătăcire, nu a reacționat printr-o recunoaștere oficială a caracterului cu adevărat penal al legii pe care a propus-o.

Pe Facebook, cineva spunea că doamna Gorghiu s-a asasinat politic. Oare?

Magistrații au spus:

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție, luând act de noile iniţiative de modificare a Codului penal, a Codului de procedură penală şi a legii privind executarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în procesul penal, referitoare, în principal, la posibilitatea executării pedepsei închisorii la domiciliu, îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu proiectul legislativ aflat în dezbatere parlamentară.

Ca şi alte proiecte de modificare a legislaţiei penale române, demersul legislativ actual reprezintă încercarea nereuşită de transpunere în legislaţia penală internă a unor dispoziţii consacrate în legislaţia unor democraţii europene avansate în materia executării pedepsei închisorii, insuficient adaptate la realităţile din România, care se poate constitui în sursa unor dificultăţi de aplicare a legii din partea instanţelor şi parchetelor, sistemului de probaţiunile şi sistemului penitenciar din ţara noastră.

Subscrisele constată cu regret că nici actualul proiect legislativ nu are la bază considerente de oportunitate şi necesitate, contribuind la diminuarea rolului exemplificativ al pedepsei şi fiind de natură a determina o creştere alarmantă a unor infracţiuni pe care actualul context de împrejurări din ţara noastră le favorizează.

Posibilitatea executării la domiciliu a pedepselor ce nu depăşesc 7 ani închisoare, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, face ca statul român să nu îşi poată îndeplini rolul de apărare a unor valori fundamentale protejate prin Constituţie, în contextul în care limitele speciale ale pedepselor au fost reduse pentru cele mai multe din infracţiunile contra patrimoniului şi multe altele incriminate prin Codul penal şi legile speciale.

Modificările legislative preconizate, din pricina altor modificări de substanţă aduse Codului penal, se îndepărtează, astfel, de la scopul şi funcţiile pedepsei, dar şi de la standardele statului de drept consacrate prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care, pe de o parte, prevede în sarcina Uniunii obligaţia de a acţiona în vederea asigurării unui înalt nivel de securitate, prin măsuri de prevenire a criminalităţii, iar pe de altă parte, nu înlătură responsabilitatea statelor membre cu privire la menţinerea ordinii publice și apărarea securității interne.

Subliniem următoarele aspecte tehnice, de natură a ridica probleme de constituționalitate și oportunitate a demersului legislativ:

  1. Proiectul legislativ votat de Senat vine în continuarea altora, similare, declarate integral neconstituționale prin Deciziile Curții Constituționale nr. 453/2018, nr. 561/2018 și nr. 22/2019, astfel încât șochează insistența în reglementare, mai ales și mai nou cu un sprijin atât de larg de la aproape toate forțele politice;
  2. Deși proiectul legislativ adoptat urmărește adoptarea unor măsuri legislative pentru a asigura conformitatea executării pedepselor privative de libertate cu exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Rezmives c/ României), CEDO nu a impus și nici nu a sugerat astfel de măsuri, ci doar găsirea soluțiilor pentru ca executarea pedepselor să se realizeze cu respectarea demnității umane. Cea mai evidentă soluție este tocmai aceea a ameliorării condițiilor de detenție, prin renovarea spațiilor existente și construirea altora noi, așa cum, de altfel, guvernanții au și afirmat public (proiectul privind construirea 2 noi penitenciare fiind deja în curs de derulare, iar alte penitenciare, spre exemplu Deva și Arad, fiind renovate la standarde UE), după o foarte lungă perioadă de neasumare a acestor responsabilități. Altminteri, găsirea soluțiilor pentru ca infractorii să nu mai ajungă în mediu carceral nu face decât ca povara infracționalității se transferă pe umerii populației, ceea ce este profund injust;
  3. Noua legislație penală a redus semnificativ pedepsele pentru imensa majoritate a infracțiunilor; aceasta, coroborat cu limita de 7 ani pentru aplicarea celor 2 instituții a căror introducere se dorește, va conduce la o posibilă foarte extinsă sferă de aplicare, cuprinzând atât infracțiuni grave (spre exemplu tâlhăria, constituirea unui grup infracțional organizat) sau foarte frecvente (spre exemplu furtul) a căror combatere trebuie realizată foarte ferm, legea penală fiind oricum slăbită în acest domeniu prin alte măsuri legislative anterioare (spre exemplu, admiterea posibilității împăcării la furt). Nu există un studiu de impact cum astfel de măsuri ar putea produce un efect favorabil în acest context, specificul infracționalității naționale neputând fi ignorat;
  4. Instituțiile introduse vin, astfel, să contrazică logica formelor de individualizare neprivative de libertate prevăzute de legislația în vigoare: amânarea aplicării pedepsei (art. 83 C.pen.) operează pentru pedepse de până la 2 ani, iar suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei (art. 91 C.pen.) pentru pedepse de până la 3 ani; este complet contradictorie acestei logici penale progresive ca măsurile propuse în proiect să opereze până la pedepse de 7 ani închisoare (Codul penal de la 1968 prevedea cea mai severă formă de individualizare a executării neprivative de libertate executarea pedepsei la locul de muncă, pentru pedepse de până la 5 ani, în contextul în care la acea vreme pedepsele aveau un cuantum mult mai ridicat decât cele impuse de noua legislație penală). Practic, acest proiect de lege impune eludarea regimului carceral pentru o sferă extrem de ridicată de infracțiuni, unele cu un pericol social foarte ridicat, și duce în derizoriu autoritatea legii penale, stimulând la nerespectarea normei penale, față de efectele lipsite de gravitate pe care ignorarea normei penale le generează (în raportul cost-beneficiu, comiterea unei infracțiuni grave care intră sub incidența acestor instituții va părea tentantă multor infractori);
  5. În condițiile stării de urgență, consolidarea, iar nu slăbirea autorității legii penale, este esențială. Întrucât resursele serviciilor de probațiune și ale organelor de ordine publică și care asigură implementarea efectivă a legii sunt oricum limitate și cantonate în cu totul altă direcție la acest moment, afectarea autorității legii penale prin diminuarea efectului disuasiv și de prevenție generală nu poate fi decât nefastă, iresponsabilă și contradictorie. Astfel, este de observat și faptul că, deși recent legiuitorul a modificat conținutul incriminării infracțiunii de zădărnicire a răspândirii bolilor, noile instituții sunt pe deplin aplicabile și acestei infracțiuni (ca și falsului în declarații), astfel că încălcarea măsurilor stării de urgență, cu caracter penal, nu mai poate fi combătută ferm și eficient;
    Simpla apariție publică a unui asemenea proiect (chiar fără a mai lua în considerare și adoptarea sa de Senat și cu o cvasiunanimitate) a tensionat în mod semnificativ relațiile de executare a pedepselor în mediul penitenciar, fiind vorba, încă o dată, despre asumarea iresponsabilă a obligațiilor care revin și puterii legiuitoare în exercitarea funcției. La fel cum discursul public din anul 2016 privind iminența grațierii și amnistiei a generat răzvrătiri în mediul penitenciar, acest proiect de lege a generat deja o stare de tensiune și nemulțumire profundă la adresa autorității de executare a pedepselor privative de libertate, într-un context oricum foarte tensionat (persoanelor private de libertate le-au fost restrânse pe durata stării de urgență drepturile la pachet, vizită și vizită intimă);
  6. Proiectul de lege adoptat dovedește o desconsiderare evidentă a arhitecturii funcțiilor judiciare în materie penală. Instituția judecătorului de supraveghere a privării de libertate are competențele stabilite explicit prin art. 9 din Legea nr. 254/2013 și vizează exclusiv persoanele din mediul carceral, între acestea neputând fi incluse unele din categoria celor prevăzute în proiect. Acest judecător nu desfășoară activitate în cadrul instanței, nu i se comunică hotărârile instanței și nu are rol în aducerea la executare a acestora, desfășoară o procedură administrativ-jurisdicțională (în lipsa avocatului și a procurorului, fără desfășurarea unei ședințe de judecată etc.) și nu are legătură instituțională nici cu serviciul de probațiune și nici cu alte organe care asigură supravegherea și îndeplinirea măsurilor și obligațiilor impuse persoanelor care nu se află în mediul carceral. Confuzia legislativă vizează funcția judiciară a judecătorului delegat cu executarea (art. 14-17 din Legea nr. 253/2013), instituție distinctă și având cu totul alte atribuții;
    De asemenea, proiectul se dovedește a conține numeroase contradicții și neconcordanțe, cu efecte grave în funcționarea practică a acestor instituții: d.e. brățările electronice sunt nefuncționale în sistemul execuțional penal din România; aspecte semnificative din perspectiva drepturilor fundamentale nu pot fi reglementate prin regulamentul de aplicare al Legii (spre exemplu, condițiile de stocare, modificare și transmitere a datelor privind localizarea și deplasările persoanei supravegheate, la care face referire art. 88 ind. 1 alin. 2); art. 88 ind. 4 face aplicabile dispozițiile art. 83-87 din Legea nr. 254/2013, deși acestea vizează munca în cadrul sau/și în folosul unității penitenciare, care are un regim de desfășurare aplicabil persoanelor deținute și care nu poate fi aplicat nici măcar prin analogie persoanelor neîncarcerate (cu reguli clare privind selecționarea acestora la muncă, desfășurarea muncii deținuților în brigăzi de muncă, supravegherea desfășurării muncii de unitatea de deținere, încasarea sumelor aferente muncii și contabilizarea acestora etc.); art. 88 ind. 3 alin. 2 este o normă redundantă și ilogică: dacă părăsirea neautorizată a imobilului constituie evadare (conform art. I pct. 4 din proiect), atunci incidența cauzelor justificative sau de neimputabilitate operează în virtutea normelor generale ale Codului penal; mai mult, aceeași normă pune pe același plan cauzele justificative și de neimputabilitate menționate, deși acestea au un regim juridic distinct, neputând fi asimilate, excluzând implicit incidența altor asemenea cauze, care pot fi însă operante (spre exemplu, art. 21 sau art. 31 C.pen.); definiția imobilului în care se execută măsurile (art. 88 ind. 2) este una ambiguă și nu răspunde unor exigențe practice evidente (pre exemplu, în cazul persoanelor care dețin în proprietate mai multe astfel de imobile – cum se alege/desemnează locuința) etc..
  7. În contextul în care multe din modificările aduse legislaţiei penale române nu au avut efect descurajant, ci au condus la diversificarea şi creşterea numărului de infracţiuni, dar şi la consolidarea unor grupuri de crimă organizată, specializate în comiterea unor fapte penale incluse beneficiului executării pedepsei la domiciliu, intervenţiile legislative actuale reprezintă soluţii inadecvate realităţilor juridice din România şi standardelor de protecţie ale unor valori fundamentale consacrate la nivel european şi internaţional, fiind de natură să compromită înfăptuirea actului de justiţie, rolul şi funcţia de exemplaritate a pedepsei şi, implicit, buna funcţionare a sistemului de justiţie din ţara noastră.
Citeste si...  Rareș Bogdan susține că PNL nu va ceda postul de premier

Proiectul legislativ nu pare a fi însoţit nici de soluții complementare care să contribuie la simplificarea activității organelor judiciare, serviciilor de probaţiune şi sistemului penitenciar din România, confruntate cu o lipsă acută de personal şi nu le oferă acestora soluţii realiste care să le asigure supravegherea persoanelor ce execută pedeapsa la domiciliu, oferind deplină satisfacţie persoanelor acuzate de săvârşirea unor fapte penale, prin consacrarea unor noi măsuri de individualizare judiciară a pedepselor.

Noile modificări legislative tind, aşadar, către instituirea unor standarde mult mai scăzute în planul eficienţei legislaţiei penale, înlăturându-se obligaţia pozitivă a statului de da o reală eficienţă unor obligaţii asumate prin Constituţie şi lege, dar şi printr-o serie de convenţii internaţionale la care România este parte şi care se reflectă în politicile în materie penală de la nivel european.

În sfârşit, din punct de vedere practic, supunerea persoanelor private de libertate unei măsuri de executare a pedepsei la domiciliu şi riscul ridicat de recidivă pe care unele dintre aceste persoane îl prezintă, în contextul lipsei unui loc de muncă şi nevoilor acute cu care ele se confruntă, nu face decât să conducă la creşterea riscului de îmbolnăvire şi de răspândire a epidemiei cu COVID 19, odată cu revenirea acestor persoane în mediul penitenciar.

În concluzie, considerăm proiectul adoptat în procedură de urgență ca fiind nu doar afectat de vicii serioase de constituționalitate, privind nerespectarea exigențelor statului de drept în combaterea fenomenului infracțional, al calității pe care trebuie să o îndeplinească legea penală, al competențelor și instituțiilor judiciare penale etc., dar și extrem de dăunător și periculos, atât pe fondul general al slăbirii autorității legii penale, prin măsurile succesive dispuse de la intrarea în vigoare a noului Cod și până în prezent, dar cu atât mai grav în actualul context, al pandemiei globale și stării de urgență declarate pe teritoriul național, când stricta respectare a normelor penale trebuie să se constituie într-un imperativ absolut pentru destinatarii acestor norme.

Citeste si...  Cine sunt judecătorii militari care au anulat probele dintr-un proces de corupție

Pentru aceste motive, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită în mod imperios respingerea proiectului de lege aflat în prezent în dezbatere parlamentară, considerând că acesta nu răspunde dificultăţilor actuale cu care România se confruntă, fiind promovat într-o perioadă critică pentru ţara noastră, în absenţa oricăror dezbateri publice reale.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoș Călin, co-președinte

judecător Lucia Zaharia, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție

procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte

procuror Sorin Lia, co-președinte


Distribuie articol:
2 Comments
  • Vă rog să găsiți înțelegere că sunt deținuți care sau reabilitat pînă să îi ia în detenției exemplu un deținut care a avut o suspendare și pe urmă a mai luat o faptă cu conducerea fără permis și trebuie să facă ore în folosul comunității dacă nu a făcut ia băgat dosar în tribunal și pînă la urmă a făcut deja 10 luni nu merită și el o clemență din partea dumneavoastră a fost arestat de la serviciu pe care îl avea avea familie copil de 3 luni cum să nu se reabiliteze ? Vă rog să mai ginditi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *