Libertatea de circulaţie, una dintre pietrele de temelie ale UE, o încercare pentru ţări sărace, ca România

0

Libertatea de circulaţie este una dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene, însă, atunci când este vorba de asigurarea asistenţei medicale în cele mai sărace ţări din blocul comunitar, precum România, aceasta poate fi o problemă, arată o analiză realizată de Politico pe baza datelor publicate de Comisia Europeană.

Mai mulţi angajaţi din domeniul medical, precum medici şi asistente, se mută dintr-o ţară în alta decât în cazul oricărei alte profesii din UE, iar fluxul este, de cele mai multe ori, de la est la vest, adică din ţările mai sărace către cele mai bogate.

Analiza arată că exodul cadrelor medicale este mai pronunţat în estul şi sudul Europei, astfel încât ţările din regiune, inclusiv România, pregătesc practic medici pentru vecinii lor mai bogaţi.

Pregătirea medicilor este un proces lung şi costisitor, însă nu fiecare ţară îşi poate recompensa la fel absolvenţii. Cheltuielile pentru sistemul medical pe cap de locuitor variază drastic între statele membre UE, de la 816 euro în România, la peste 4.000 de euro în Luxemburg, Germania şi alte ţări occidentale. Iar medicii şi asistentele se orientează către locurile unde sunt mai muţi bani.

Un studiu realizat în Estonia cu puţin înainte de aderarea la UE, în 2004, arată că mai multe de jumătate dintre cei 17.749 de angajaţi din sistemul medical luau în calcul posibilitatea de a munci în străinptate.

Ţara avea 4.312 medici în 2004: peste 1.800 de medici au aplicat de atunci pentru acreditare în străinătate.

Situaţia este drastică şi în România, ţară care a pierdut jumătate dintre medici în perioada 2009-2015. La câţiva ani după ce Polonia a aderat la UE, peste 60% dintre studenţii în anii cinci şi şase la Medicină intenţionau să lucreze în străinătate. Slovacia a avut aproximativ 15.000 de medici când a aderat la blocul comunitar, în 2004, însă 3.800 au aplicat să plece de atunci.

Migraţia către vest, în special a tinerilor, are loc într-o perioadă în care vârsta medie a medicilor din UE este în creştere. Mai mult de unul din trei medici din UE aveau 55 de ani sau mai mult în 2014. Până în 2020, acest fenomen va face ca peste 60.000 de medici – 3.2% din forţa de muncă – să părăsească anual profesia, potrivit Comisiei Europene.

În unele ţări, pierderea medicilor şi asistentelor pare să îşi facă deja simţite consecinţele, atrage atenţia Politico. În România, de exemplu, 10% din populaţie spune că nu are acces la servicii medicale.

Atunci când este vorba despre recrutarea de asistente şi medici din ţările în curs de dezvoltare, este un fapt acceptat că statele-gazdă au o responsabilitate să nu lase fără resurse ţările de unde recrutează.

În plus, UE i-a recunoscut responsabilitatea de a apăra unele state din afara blocului comunitar de o lipsă de personal medical, impunând restricţii de recrutare. Acestea nu se aplică, însă, în Uniune. Mai mult, Comisia a făcut migraţia mai uşoară, scrie Politico.

Anul trecut, CE a lansat un program de facilitare a recrutării pentru mai multe profesii. Mai exact, a creat un site, European Professional Card, unde angajaţii din cinci domenii – asistente, farmacişti, fizioterapeuţi, agenţi imobiliari şi ghizi montani – pot vedea ce cere fiecare stat membru şi îşi pot încărca acreditările pe care le au, în schimbul unei taxe de înregistrare. După ce o ţară-gazdă îi acceptă, se pot muta oricând şi începe să lucreze.

Deocamdată programul nu este disponibil pentru medici, dar, dacă va da rezultate bune pentru asistente, ar putea fi extins.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele