Liberty Galați, cel mai mare producător de oțel integrat din România, a reluat operațiunile de producție prin activarea Furnalului nr. 5, o etapă esențială în planul de redresare financiară și operațională. Obiectivul companiei este de a atinge EBITDA pozitivă în următorii doi ani și de a-și crește prezența în industrii strategice precum apărarea, infrastructura, construcțiile și industria navală.
„Odată cu repornirea Furnalului nr. 5 şi reluarea activităţii laminoarelor vom asigura clienţilor oţel românesc de calitate, dezvoltarea unor sectoare strategice şi un număr semnificativ de locuri de muncă în economia verticală”, potrivit lui Radu Ionescu, general manager Liberty Galați.
Compania, în procedură de concordat preventiv
În luna martie, Liberty Galați a intrat în procedură de concordat preventiv, invocând impactul negativ al noilor tarife impuse de SUA asupra importurilor de oțel și lipsa unor măsuri adecvate de protecție la nivelul Uniunii Europene. Compania are aproximativ 4.500 de angajați și este considerată un actor strategic în economia națională.
Producția estimată: până la 6.500 de tone oțel/zi
Președintele EuroInsol, Remus Borza, coordonatorul restructurării, a oferit detalii despre calendarul reluării producției:
„Astăzi, la ora 8:00, a început procesul de producție a fontei. Estimăm ca prima șarjă să o avem mâine, iar producția de oțel să înceapă în 3-4 zile, după stabilizarea compoziției chimice. În primele două săptămâni, estimăm o producție zilnică de 3.800 tone fontă, echivalentul a 4.300 tone oțel, urmând să creștem treptat spre 6.500 tone de oțel pe zi.”
Borza a menționat că negocierile cu cei aproximativ 1.200 de creditori continuă în vederea aprobării Planului de Restructurare, care ar putea fi omologat de Tribunalul Galați până pe 5 iulie.
Măsuri energetice și comerciale, în centrul planului
Compania implementează o serie de măsuri operaționale și comerciale, inclusiv o strategie energetică proprie, în contextul prețurilor ridicate la energie care au afectat competitivitatea industriei siderurgice din România. Activele non-core, precum cele imobiliare, sunt vizate pentru valorificare, în paralel cu identificarea de noi surse de finanțare.
„Prețul energiei a fost principala provocare a companiilor siderurgice din România, care nu au beneficiat de subvenții, spre deosebire de alți producători europeni”, a subliniat Radu Ionescu.
Reconstrucția Ucrainei și protecția UE
Într-un climat geopolitic marcat de instabilitate, cererea de oțel în Europa începe să se stabilizeze, stimulată de măsurile comerciale ale Uniunii Europene, regimul CBAM și perspectiva reconstrucției Ucrainei. EuroInsol estimează o cerere susținută pentru oțelul produs în România, mai ales în sectoarele de apărare și infrastructură.
