Livia Stanciu, judecătoare CCR avertizează cu privire la „întoarcerea în timp” a justiției

0

Judecătoarea CCR Livia Stanciu susține, în opinia separată la decizia Curții Constituționale, că nu există niciun temei pentru eliminarea dreptului de apreciere și de examinare a președintelui din procedura de revocare a procurorilor șefi. Judecătoarea CCR precizează că atribuirea unei competențe exclusive în acest sens Ministrului Justiției „afectează statutul acestora, prin posibilitatea influențării carierei acestora în mod arbitrar”

„În opinia noastră, nu există niciun temei pentru care a fost eliminat dreptul de apreciere și de examinare al Președintelui statului în procedura de revocare a procurorilor din funcțiile de conducere de la nivelul parchetelor de rang înalt și de a fi astfel obligat să accepte orice propunere de revocare formulată de Ministrul Justiției. Este de fapt o golire de conținut a atribuțiilor Președintelui statului, sub acest aspect. Dreptul Președintelui statului de a refuza motivat propunerea venită din partea Ministrului Justiției reprezintă o garanție suplimentară că se păstrează independența procurorilor”, scrie Livia Stanciu în opinia separată la decizia Curții Constituționale privind revocarea șefei DNA.

Magistratul constituțional apreciază că mecanismul tripartit – Președinte / ministrul Justiției / CSM – în procedura de numire și revocare în și din funcțiile de judecător sau procuror a reprezentat „fundamentul pentru realizarea unei justiții reale în România”.

Atribuirea prin prezenta decizie a Curții a unei competențe exclusive Ministrului Justiției în procedura de revocare din funcție a procurorilor de rang înalt afectează statutul acestora din urmă, prin posibilitatea influențării carierei acestora în mod arbitrar. În lipsa oricărui factor extern, de natură să mențină un echilibru al diverselor interese ce pot apărea în privința funcțiilor de conducere de la nivelul Parchetelor, sunt create premisele instabilității funcției și a intervenționismului, ce nu pot avea decât consecințe negative asupra bunei funcționări a Parchetelor și a sistemului judiciar, în general”, susține Livia Stanciu.

Judecătoarea CCR consideră, totodată, că interpretarea Curții a sintagmei „sub autoritatea ministrului Justiției” reprezintă „o întoarcere în timp”. „Cât privește autoritatea Ministrului Justiției asupra procurorilor, prevăzută în art.132 alin.(1) din Constituție, aceasta are doar semnificația unei autorități organizatoric – administrative, iar nu de autoritate funcțională, așa cum a statuat, de altfel, instanța de contencios constituțional prin Decizia nr.375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.591 din 8 iulie 2005.(…) Acceptarea interpretării pe care instanța de contencios constituțional a dat-o în prezenta cauză sintagmei ”sub autoritatea Ministrului Justiției” din conținutul art.132 alin.(1) din Constituția României ar echivala cu o ”întoarcere în timp” a reglementărilor privind cariera magistraților, la nivelul anului 1997, perioadă în care România se afla într-un proces complex și continuu de implementare a unor principii și reguli specifice statului de drept, în vederea aderării la Uniunea Europeană”, notează Livia Stanciu în opinia separată.

Citește și Augustin Zegrean desființează motivarea CCR: “Președintele nu e la discreţia ministrului Justiţiei

De Vlad Mitu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele