Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a readus în discuție tema unei eventuale uniri cu România, afirmând că obiectivul său principal este ca țara să rămână „parte a lumii libere”, iar acest lucru poate fi asigurat, în primul rând, prin aderarea la Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor despre securitatea Republicii Moldova și opțiunile sale strategice pe termen lung.
„Îmi doresc ca Republica Moldova să rămână parte a lumii libere”, a declarat Maia Sandu, subliniind că parcursul european este soluția principală pentru stabilitate și dezvoltare.
În același context, Maia Sandu a vorbit și despre unirea cu România, însă într-o formă ipotetică, legată strict de voința cetățenilor. Președinta Republicii Moldova a precizat că, în acest moment, nu există un sprijin majoritar în societate pentru unirea cu România și că orice astfel de decizie ar putea fi luată doar printr-un proces democratic.
Vezi și Maia Sandu, mesaj de susţinere pentru Nicuşor Dan
„Orice decizie de acest tip poate fi luată doar dacă cetățenii o vor”, a spus șefa statului, evitând să prezinte unirea ca o soluție imediată sau ca un obiectiv aflat pe agenda autorităților de la Chișinău.
Aderarea la UE, opțiunea susținută majoritar
Maia Sandu a insistat că integrarea europeană rămâne prioritatea strategică a Republicii Moldova, fiind opțiunea care beneficiază de susținere largă în rândul populației. În acest cadru, ideea unirii apare mai degrabă ca un scenariu extrem, menționat în discuțiile despre securitate, nu ca un plan concret.
Președinta a arătat că aderarea la Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova garanții politice, economice și instituționale, fără a pune în discuție actuala arhitectură statală.
Protecția României, menționată în context de securitate
Referindu-se la riscurile din regiune, Maia Sandu a spus că securitatea Republicii Moldova ar putea fi asigurată în mai multe moduri, inclusiv, teoretic, printr-o formă de protecție oferită de România. Afirmația a fost făcută în contextul războiului din Ucraina și al presiunilor exercitate de Rusia în zonă.
Declarația nu a fost formulată ca o propunere politică, ci ca o constatare legată de vulnerabilitățile unui stat mic, aflat la granița unui conflict major.
Reacții și sensibilități regionale
Tema unirii a generat reacții rapide, în special din partea Moscovei, care a criticat ideea și a calificat-o drept o amenințare la adresa statalității Republicii Moldova. În România, reacțiile au fost mai rezervate, oficialii evitând să transforme subiectul într-o temă politică internă.
Abordarea prudentă reflectă sensibilitatea subiectului și riscurile geopolitice asociate oricărei discuții despre modificarea granițelor într-o regiune deja instabilă.
Declarațiile Maiei Sandu readuc în spațiul public o temă veche, dar într-un cadru diferit: nu ca obiectiv simbolic, ci ca discuție despre securitate și supraviețuire democratică. În lipsa unui sprijin majoritar pentru unire, subiectul rămâne însă unul de dezbatere, nu de decizie.
Pentru moment, mesajul transmis de la Chișinău este clar: parcursul european este prioritar, iar orice alt scenariu depinde exclusiv de voința cetățenilor Republicii Moldova.
