Un studiu despre percepția asupra educației sexuale arată că marea majoritatea a românilor sunt de acord ca educația sanitară și sexuală să fie predată în școli, adecvat fiecărei vârste și ca materie de sine stătătoare.
Care sunt constatările din alte țări? Reprezentanții Societății pentru Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), la comanda căreia a fost realizat studiul, au detaliat:
„Cercetările internaționale arată că în statele în care a fost introdusă educația despre relații și sexualitate într-un mod adaptat vârstei și pe bază de date științifice a crescut vârsta la care tinerii și-au început viața sexuală, a crescut rata de utilizare a mijloacelor de protecție, a scăzut numărul de contacte sexuale și de comportamente riscante, deci inclusiv riscul de transmitere de boli sexuale, a scăzut numărul sarcinilor nedorite și al avorturilor, a scăzut numărul cazurilor de abuz sexual și de bullying.”, a declarat Gabriel Brumariu, manager
de proiect la SECS.
Exemple, incluse în comunicatul de presă legat de studiu:
În Olanda, care are un program foarte bine pus la punct de educație sexuală comprehensivă, procentul adolescenților care își încep viața sexuală între 12 și 14 ani a scăzut la 15% după începerea predării acestei materii. În alte țări procentul este mai mare – 30% în Bulgaria. În România, 22.5% dintre adolescenți au primul contact sexual înainte de 15 ani, iar 11.8% prima naștere înainte de această vârstă.
Danemarca a fost pionieră în domeniul educației sexuale din 1930 și a asigurat acces la educație sexuală încă de la începutul secolului XX. În anii ‘70, educația sexuală a devenit materie obligatorie în școli. Istoric, educația sexuală a urmărit să-i încurajeze pe copii să se poarte sau să nu se poarte în anumite feluri, având în vedere prevenirea transmiterii bolilor. In Danemarca, rata nașterilor vii la femei cu vârste cuprinse între 15-17 ani a fost în 2014 1,1/ 1000, cea mai mică rată din Europa.
În Olanda, 90% dintre adolescenți folosesc prezervativul la primul contact sexual
Exemple din România:
Sarcina la minore este un fenomen social constant, din cazul lipsei unor politici publice care să prevină această problemă. România ocupă primul loc în Europa în ceea ce priveşte rata naşterilor în rândul adolescentelor de până în 15 ani și locul doi pentru adolescentele de până la 19 ani.
Documentul „Cadrul de Politici pentru prevenirea sarcinilor și a consecințelor acestora la adolescenți” , dat publicității de UNICEF România în ianuarie 2022 arată că:
„Analiza datelor Eurostat privind sarcina la adolescente arată o tendință consistentă și îngrijorătoare: în 2015-2019, România a avut a doua cea mai mare rată a sarcinii la adolescente din Uniunea Europeană (UE), în timp ce Bulgaria a avut cea mai mare rată (Eurostat, 2019). În medie, rata natalității (exprimată ca procent din totalul nașterilor) la fetele românce de 10-14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media UE, în timp ce rata la 15-19 ani este de 3,4 ori mai mare decât media UE. (…)
Vezi și A fost lansat volumul „Educaţie sexuală. Ghidul fetelor”
În timp ce rata natalității pentru fetele de 10-14 ani prezintă unele fluctuații, cu o ușoară creștere generală în perioada 2015-2019, rata natalității pentru grupul de vârstă 15-19 ani prezintă o oarecare scădere, în conformitate cu tendințele generale ale UE. 1 din 10 copii din România este născut de o mamă adolescentă și 1 din 6 adolescente care a avut un copil înainte de 15 ani, va avea al doilea copil înainte de 18 ani. (…)
În timp ce scăderea generală a ratelor de sarcină pentru fetele cu vârsta între 15-19 ani este o tendință încurajatoare, creșterea observată la grupa de vârstă 10-14 ani este excepțional de îngrijorătoare”.
Conform Anuarului Statistic 2021, în 2020 au fost 668 nasteri sub 15 ani și 15.801 intre 15 si 19 ani. Dintr-un total al născuților vii de 176.766, în 2020 9,31% au fost la tinere până în 19 ani.
Adolescenții din România își încep viața sexuală mai devreme decât cei din statele europene și mulți nu folosesc mijloace de protecție, ceea ce îi expune riscurilor de îmbolnăvire și de sarcină, la vârste la care impactul poate fi devastator pentru sănătate, echilibru psihic și emoțional, evoluția școlară, pregătirea pentru viața profesională.
o La vârsta de 15 ani, 1 din 4 băieţi (24%) şi 1 din 7 fete (14%) declară că au avut contact sexual. Dintre aceştia, 1 din 4 nu folosesc metode de protecţie.
o Rata utilizare metode de contracepție în rândul tinerilor 15-24 ani – 53% (2016)
Respondenții la studiul publicat miercuri, pe 12 iulie, sunt de acord în proporție de 77% cu predarea educației despre sexualitate în școală, mai arată comunicatul de presă.
Vezi și CCR spune că “educația sexuală” egal “educație sanitară”
Studiul a fost realizat de Cult Market Research, la comanda Societății pentru Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), în cadrul unui proiect susținut de International Planned Parenthood Federation (IPPF), dat publicității pe 12 iulie, în cadrul panelului „Vorbește-mi despre ce nu se vorbește”, organizat de SECS la Institutul Francez.
Majoritatea respondenților consideră că materia trebuie să fie concepută pe baze științifice și să acopere noțiuni precum inteligența emoțională și relațională, riscurile începerii vieții sexuale, protecția în fața bolilor, reproducerea, avortul. Mai mult de jumătate doresc ca predarea să fie făcută de persoane specializate în domeniu, de preferință cu background din domeniul psihologiei și al medicinei. Peste 60% dintre respondenți consideră că oferirea de informații despre identitatea de gen și orientare sexuală ar avea un impact pozitiv.
