Radu Lupescu, președintele Asociației medicilor din clinica Rhéna de la Strasbourg, a relatat luni pe Facebook modul în care sistemul sanitar francez se pregătește pentru a face față probabilei epidemii de coronavirus. Radu Lupescu, medic specializat în anestezie si terapie intensivă, arată și care sunt pașii pe care sistemul sanitar din România ar trebui să-i parcurgă pentru a gestiona situația.
Postarea integrală a lui Radu Lupescu:
”1. Consensul medical
Este vorba de o epidemie cu un nou virus numit SARS-Cov2 pentru ca seamănă cu cel care a provocat SARS in 2003. Numele bolii este Covid-19. In urma publicaților in reviste medicale știm că:Contagiozitatea este destul de mare, R0 este de 2,2; Adică fiecare bolnav infectează in medie 2,2 persoane. Pentru gripă este de 1,3. Asta e destul de problematic pentru că inseamnă că răspândirea virusului poate fi rapidă.
Durata de incubație e in medie 5,2 zile (12 zile, cu un interval de încredere 95%). Adică dacă nu aveți nimic in două săptămani dupa un eventual contact sau călătorie in zona infectată, nu veți mai avea nimic.
Mortalitatea gripei este de cam 0,1%. In cazul acestui virus SARS-Cov2, este de 2-3% în China, dar pare a fi pe la 1% în afara Chinei. De reținut este că mortalitatea e de 15% pentru cei peste 80 de ani si de 8% intre 70 si 80 de ani. Cum se consideră că o mare parte din bolnavi sunt asimptomatici sau putin simptomatici este probabil că mortalitatea este mult mai mica.
Acum niște date importante: 80% din cazuri sunt benigne adica nu necesită trecerea pe la spital. Contagiozitatea e in general corelată cu gravitatea simptomelor; adică un contact prelungit cu cineva bolnav crește probabilitatea de a fi infectat pentru că crește numărul de viruși inoculați. Dacă treci pe stradă pe lângă un bolnav, probabilitatea e practic zero.
2. Măsurile de sănătate publică
În Franta există planuri făcute de mult timp pentru acest tip de cazuri. Ele au fost facute pentru SARS, MERS, Ebola șamd. Există un centru de referință in Paris si alte opt centre regionale de referință printre care Lille, Strasbourg, Bordeaux, Marseille, Lyon, Nancy;
În cadrul acesta au fost definite patru stadii ale epidemiei:
Stadiul 1: intrarea virusului într-un biotop; scopul in această fază este impiedicarea intrării virusului.
Stadiul 2: difuzarea virusului; scopul e limitarea răspândirii virusului.
Stadiul 3: epidemie; scopul este limitarea consecințelor epidemiei si salvarea cât mai multor vieți.
Stadiul 4: revenirea la normal
In Franța, la ora la care scriu acest mesaj suntem in stadiul 2, dar cu doua « clustere » unul in sudul Alsaciei si altul langa Paris, unde sunt un număr mare de bolnavi.
3. Ce se întamplă in spitale?
In ciuda acestei situații (deocamdată sub control), spitalele se pregătesc și spitalul universitar din Strasbourg a activat « planul alb » ieri, adică se pregatește pentru un aflux masiv de pacienți și pentru asta a decis anularea tuturor operaților chirurgicale ne urgente. Trebuie să vă spun aici că la spital, dar și la noi in clinica, facem mai multe exercitii pe an pentru a verifica numărul de doctori disponibili, rapiditatea cu care putem elibera sali de operatii, care e capacitatea disponibila, paturi de terapie intensiva samd. Asta pentru a fi pregătiți pentru situații de urgență: accident de tren, atentat, epidemie…
Am fost in aceasta seară in reuniune, în care am elaborat strategia pentru aceasta săptămână si strategia in caz de trecere in stadiul 3, care presupune inchiderea școlilor, limitarea drastică a adunărilor, și de fapt este vorba de oprirea practic a activității economice. Trecerea la aceasta fază se va face cu mare grijă pentru că poate avea consecințe nefaste: dacă copiii sunt acasă, un părinte trebuie sa stea cu ei și riscăm să avem deficit in personal paramedical sau chiar medical.
4. In România
In România suntem înca în stadiul 1. Dar se va trece rapid la stadiul 2 și trebuie evitat neapărat răspândirea virusului, pentru că nu sunt sigur că țara noastră este pregătită să facă față unui aflux mare de pacienți care va apărea în mod sigur în stadiul 3. Fără să vorbim de lipsa de personal medical din sistem, de riscul de infectare, care e mai mare la personalul medical, de riscul de absenteism (din cauza fricii de contaminare) etc
Sa nu uitam ca riscul este mare de a avea supramortalitate printre pacienții cu alte patologii, din cauza saturării sistemului sau din cauza panicii create.
Concluzie (provizorie)
Trebuie să respectăm neapărat deciziile autorităților pentru a limita consecințele aceste crize sanitare și pentru a-i proteja pe cei dragi. Situația evoluează foarte rapid, iar concluziile de astăzi pot fi false mâine”.
