Roberta Metsola s-a referit deja la Schengen în intervenţia sa de la începutul reuniunii din Consiliul European care se desfăşoară la Bruxelles. Președinta Parlamentului European este dezamăgită de votul dat în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, de opoziția Austriei și a Olandei față de România și Bulgaria. Tot astăzi, Lucian Bode a făcut referire la pierderile pe care România le înregistrează din cauza neapartenenței la Schengen. Ministrul spune că România a pierdut peste 25 de miliarde de euro stând în afara spațiului de liberă circulație.
Vezi și Cum explică Bulgaria votul negativ al Olandei în privința Schengen
Schengen: ne-au dat cu votul în cap, Austria și Olanda au spus NU
UE poate continua reconstrucția Europei
„Uniunea Europeană a dovedit de-a lungul timpului că poate îndepărta orice bariere şi poate aduce oamenii împreună. UE poate face asta din nou şi acum dacă are curajul să ia decizii politice care să se menţină emblematice pentru generaţia actuală în construcţia europeană”, a spus Metsola.
Preşedintele Klaus Iohannis a mulţumit pentru sprijinul vocal puternic al Parlamentului European, dar şi al majorităţii covârşitoare a statelor membre.
Până în prezent, președintele Iohannis a purtat mai multe discuţii cu lideri UE în marja Consiliului European pentru a explica situaţia injustă la adresa României şi necesitatea găsirii unei soluţii cât mai rapid posibil.
Bode vede cum pierdem bani
Întrebat de jurnalişti, la Parlament, câţi bani au fost investiţi pentru asigurarea frontierelor externe la standardele Schengen, Bode a răspuns: „Exista o evaluare la un moment dat, costurile doar pentru Ministerul Afacerilor Interne depăşeau un miliard de euro – parţial din bugetul României, parţial din fonduri europene. Vorbim de capabilităţile de la frontieră, tehnică modernă, dotările, pregătirea a peste 60.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne în cele două centre de pregătire Schengen de la Buzău şi de la Ploieşti. Dincolo de acest efort financiar, pierderile înregistrate de România în cei 11 ani de când îndeplineşte toate condiţiile şi nu beneficiază şi de drepturile aferente sunt incomensurabile. Am văzut o analiză a unei dintre companiile din Big Four – calculul era undeva la 200 de milioane de lei pierderi pe lună. Faceţi un calcul şi depăşim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România prin neaderarea la acest spaţiu comun”.
Vezi și UPDATE: Schengen: Ciolacu pune tunurile pe Iohannis și diplomația PNL
Cu privire la aşteptările României în contextul participării preşedintelui Klaus Iohannis, joi, la Consiliul European, ministrul de Interne a spus că trebuie văzute care sunt concluziile Consiliului, dacă va exista într-adevăr o recomandare pentru Consiliul de miniştri, astfel încât pe agenda următoarelor Consilii JAI să se regăsească această proiect de decizie cu privire la ţara noastră.
„Ce fac eu şi ce face Ministerul Afacerilor Interne? Vom face tot ceea ce am făcut şi până acum. De 11 ani asigurăm frontiera externă Schengen, de 11 ani investim în resurse umane, investim în capabilităţi, investim în tehnologii moderne. Vă asigur pe dumneavoastră şi asigur pe români şi pe toţi partenerii europeni care au crezut şi cred în noi că România, prin Ministerul Afacerilor Interne, se va achita de toate obligaţiile pe care şi le-a asumat în calitate de ţară pretendentă la a fi membră în această familie. Aşadar, protecţia frontierelor externe, vorbim despre peste 2.000 de km, mai exact 2.070 de km de frontieră externă a Uniunii Europene, este şi va fi asigurată la cele mai înalte standarde de către structurile Ministerului Afacerilor Interne şi nu numai. Tot ce înseamnă Sistemul Informatic Schengen, colaborare poliţienească, protecţia datelor, toate aceste obiective rămân prioritare pentru noi, astfel încât atunci când se va pune problema să avem un proiect de decizie într-un viitor Consiliu JAI, România să îndeplinească toate condiţionalităţile”, a declarat Bode.
Lucian Bode a fost prezent, joi, la reuniunea tuturor şefilor structurilor de Jandarmerie din Europa, aceasta fiind ultima activitate a Jandarmeriei Române ca deţinătoare a Preşedinţiei Comitetului Interministerial de Nivel Înalt (CIMIN) al Forţei de Jandarmerie Europene. A fost predată Preşedinţia către Italia, în cadrul unei ceremonii solemne, şi a fost semnat şi un Memorandum cu Inspectoratul General de Carabinieri din Republica Moldova, prin care toate forţele de Jandarmerie europene îţi asumă rolul de a oferi sprijin în formarea şi perfecţionarea carabinierilor moldoveni.
Ciolacu și boicotul
Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Bacău, referindu-se la boicotul împotriva companiilor austriece, că fiecare român are dreptul să reacţioneze personal faţă de „umilinţa la care ne-a supus Austria”, el adăugând şi că românii ar trebui să apeleze, în general, în primul rând la companii din ţara noastră.
Vezi și Ciolacu a vorbit la Digi despre Austria și sistemul de pensii
„Boicotul asupra companiilor austriece este cu totul altă discuţie. Şi aici îmi menţin părerea, că în primul şi în primul rând, românii trebuie să apeleze la companiile româneşti. Noi trebuie să ne implicăm ca aceste companii, chiar şi bănci (…) cu capital românesc, să fie mai dinamice şi mai prezente în mediul de afaceri (…) Dar dacă acum companiile româneşti au oferte mai bune decât celelalte companii, nu neapărat austriece, şi produsele româneşti sunt mai bune decât celelalte produse importate, mi se pare corect. Boicotul fiecăruia dintre noi pentru umilinţa la care ne-a supus Austria e cu totul altceva. Fiecare dintre noi avem dreptul, indiferent ce funcţie avem sau nu avem, avem dreptul să reacţionăm personal faţă de gestul făcut, repet, nu de austrieci, făcut de cei care vremelnic, la fel ca şi noi, conduc acum statul austriac”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Liderul PSD a afirmat că statul român „este îndreptăţit să răspundă cu aceeaşi monedă” Austriei, referindu-se la votul dat de această ţară împotriva aderării României la spaţiul Schengen, vot dat, în opinia sa, „din interese mici, meschine, care ţin de alegerile interne din Austria”.
Discuţiile pe Schengen vor continua în reuniunea Consiliului European.
