Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, a criticat lipsa unei solicitări pentru activarea Articolului 4 al NATO după incidentul de la Galați, susținând că România ar fi trebuit să inițieze consultări urgente în cadrul Alianței. Declarația vine însă în contradicție cu propriul său istoric în domeniul apărării, marcat de afirmații eronate care au generat reacții internaționale și au ridicat semne de întrebare privind înțelegerea mecanismelor de securitate.
Declarația lui Mihai Fifor privind Articolul 4
Într-o reacție publicată de Agerpres, Mihai Fifor a afirmat că România ar fi trebuit să solicite activarea Articolului 4 al NATO după prăbușirea dronei rusești la Galați. El a susținut că „în astfel de situații, consultările trebuie declanșate imediat”, criticând lipsa unei inițiative din partea autorităților române.
Articolul 4 din Tratatul NATO prevede consultări între statele membre atunci când integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unui aliat sunt amenințate. Activarea acestuia este însă o decizie politică, nu automată, și depinde de evaluările tehnice și militare ale statelor membre.
Precedentul declarațiilor eronate din mandatul de ministru al Apărării
Reacția lui Mihai Fifor a readus în atenție episodul din 2018, când, în calitate de ministru al Apărării, a făcut o declarație care a generat reacții internaționale și a fost catalogată drept una dintre cele mai grave gafe diplomatice ale perioadei.
Într-un interviu, Fifor a afirmat că baza de la Deveselu ar găzdui „rachete balistice”, deși sistemul Aegis Ashore este unul strict defensiv, bazat pe interceptori antibalistici, nu pe rachete ofensive. Declarația a fost preluată imediat de presa rusă, fiind folosită în retorica Kremlinului privind „amenințările NATO la adresa Rusiei”.
Specialiștii în securitate au subliniat atunci că afirmația ministrului putea fi interpretată ca o confirmare oficială a unei teze propagate de Moscova, ceea ce a generat îngrijorări în rândul partenerilor occidentali. Ulterior, Ministerul Apărării a fost nevoit să clarifice public situația.
Diferența dintre expertiză și opinie politică
În contextul actual, declarațiile lui Mihai Fifor privind Articolul 4 sunt privite cu rezerve de experții în securitate, care subliniază că astfel de proceduri sunt activate doar în urma unor evaluări tehnice și diplomatice complexe. România a informat deja NATO despre incidentul de la Galați, iar consultările au loc în mod constant în cadrul structurilor Alianței.
Reacțiile oficiale ale României au inclus discuții directe între președintele Nicușor Dan și secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și solicitarea accelerării transferului de capabilități antidronă. Aceste măsuri sunt conforme cu procedurile standard ale Alianței.
Memoria instituțională și responsabilitatea declarațiilor publice
Revenirea lui Mihai Fifor în spațiul public cu poziții ferme privind procedurile NATO contrastează cu propriile sale declarații din perioada în care a condus Ministerul Apărării. Episodul Deveselu rămâne unul dintre cele mai discutate momente ale mandatului său, fiind citat frecvent ca exemplu de comunicare oficială defectuoasă în domeniul apărării.
Într-un context regional tensionat, în care România se confruntă cu riscuri reale generate de atacurile Rusiei asupra Ucrainei, acuratețea și responsabilitatea declarațiilor publice sunt esențiale. Criticile politice sunt legitime, însă ele trebuie formulate pe baza unei înțelegeri corecte a mecanismelor de securitate și a procedurilor NATO.
