Minciuni PSD-iste despre construirea de autostrăzi

0

Ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica, a afirmat miercuri, la inceputul sedintei de guvern, ca Banca Mondiala va sprijini constructia autostrazii Ploiesti Brasov.

Citiți și Avem doar 747 de km de autostradă. Restul e doar pe hârtie

“In urma negocierilor din ultimele sase luni am reusit sa convingem Banca Mondiala sa ne sprijine, sa gestionam impreuna proiectul autostrazii Ploiesti Brasov”, i-a spus Nica premierului Mihai Tudose.

Premierul Mihai Tudose a anuntat la inceputul lunii trecute o premiera in constructia de autostrazi: el vrea sa ia de la Ministerul Transporturilor un proiect esuat, Comarnic – Brasov, si sa il gestioneze direct, impreuna cu Banca Mondiala.

Ar fi pentru prima oara cand un Guvern delega practic gestionarea unui proiect atat de important unui organism extern, dupa ce ultimii ani au demonstrat ca Ministerul Transporturilor e incapabil sa construiasca autostrazi.

Realitate bate promisiunile neconcretizate

Comarnic-Braşov pe hârtie de peste un deceniu

Istoria tronsonului de autostradă Comarnic – Brașov a început în anul 2004. Atunci s-a încercat construirea şoselei în parteneriat public-privat. În decembrie 2005, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Gheorghe Dobre, anunţa că lucrările ar putea începe în 2007, finanţarea fiind asigurată de către instituţii financiare internaţionale. Preţul mediu pentru kilometru de autostradă era estimat la 10-12 milioane de euro.

În 2006, Comarnic-Braşov se afla în continuare pe lista ministrului Dobre ce cuprindea principalele proiecte noi de infrastructură, alături de reconstrucţia autostrăzii Bucureşti-Piteşti, lărgirea centurii Bucureşti şi construcţia pasajului peste calea ferată la Otopeni.

Spre finele lui 2007, la licitaţia pentru concesionarea autostrăzii nu puteau participa firme din ţara noastră, decât dacă se asociau cu companii din străinătate, totul din cauza condiţiilor puse. Se cereau la acea vreme ofertanţi care să aibă o cifră medie de afaceri de peste 500 de milioane de euro pe an, care să demonstreze că în ultimii cinci ani participaseră la cel puţin două proiecte similare în valoare de 200 de milioane de euro fiecare. Directorul General al CNADNR, Mihai Grecu, spunea că aceste condiţii erau necesare pentru că Autostrada Zăpezii era al doilea mare proiect de construcţie a unei autostrăzi, după Bechtel. Tot el estima, totodată, că în primăvara lui 2008 urmau să fie desemnaţi câştigătorii licitaţiei. La acel moment, autostrada urma să aibă o lungime de 58 de kilometri şi peste 50 de pasaje şi viaducte, potrivit Mediafax.

Câteva zile mai târziu, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, spunea că lucrările la tronsonul Comarnic-Braşov vor începe în toamna lui 2008. „Până la 1 iunie vom semna contractul pentru tronsonul Comarnic-Braşov, care va fi realizat prin concesiune, în toamnă urmând să înceapă execuţia lucrărilor”, explica el. Licitaţia pentru desemnarea constructorului a fost însă amânată de pe 24 decembrie pe 15 ianuarie, din cauza mai multor solicitări făcute de companiile care intenţionau să participe.

Licitaţia a fost amânată însă din nou, pentru finalul lunii ianuarie. Până la noul termen, 12 consorţii şi-au depus ofertele. Printre acestea se numărau austriecii de la Strabag, în varianta Astrada Concessions-Strabag, dar şi francezii şi grecii de la Consorţiul Vinci Concessions–Aktor Concessions–Vinci Construction Grands Projets–Aktor. Valoarea contractului de construcţie, plus costurile de întreţinere şi operare pe 25 de ani a tronsonului de autostradă, erau estimate la 3,33 miliarde de euro, cu TVA. Preţul pe kilometru se apropia de 60 de milioane de euro.În noiembrie 2008, reprezentanţii ministerului de resort anunţau că până la finele anului va fi ales constructorul pentru Autostrada Zăpezii şi că lucrările urmau să înceapă în vara lui 2009. Termenul final de selectare a constructorului a fost amânat însă până în februarie 2009. Atunci s-au primit oferte din parte consorţiilor Vinci Concession-Aktor Concession-Vinci Construction Grand Projets-Aktor, Bilfinger&Berger şi Porr şi din partea asocierii Strabag AG-Egis Projects-Eurovia Construct International-Housing&Construction Holding. La finele lunii aprilie, selecţia constructorului a fost amânată din nou. Ministrul Radu Berceanu anunţa, totodată, că începerea lucrărilor de construcţie va începe în februarie 2010 şi va dura patru ani.

În luna mai este ales în cele din urmă constructorul. Este vorba despre consorţiul format de francezii de la Vinci şi de grecii de la Aktor. Austriecii de la Strabag contestă însă rezultator licitaţiei, dar contestaţia este respinsă în instanţă. În iulie se anunţă deja că semnarea contractului pentru Comarnic-Braşov va fi făcută în luna următoare, dar totul se amână până la sfârşitul anului.

Se mai face o încercare în ianuarie 2010, premierul de atunci – Emil Boc- anunţându-şi prezenţa la semnarea contractului de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov. Contractul este semnat, iar ministrul Berceanu anunţă deja taxa de utilizare a autostrăzii. Aceasta urma să fie de circa un euro pe autoturism. În luna martie, reprezentanţii BEI anunţau că negocierile pentru finanţarea construcţiei autostrăzii nici nu începuseră, pentru ca în aprilie Vinci-Aktor să renunţe la contract. Termenul de finalizare al Autostrăzii Zăpezii era chiar 2014.

Câteva luni mai târziu, Ministerul Transporturilor îşi anunţa intenţia de a scoate din nou la licitaţie tronsonul Comarnic-Braşov.

În 2011, Comarnic-Braşov se afla pe lista proiectelor de investiţii publice propuse pentru realizare prin parteneriat public-privat. În februarie 2012, ministerul de resort anunţa că vrea să revizuiască studiul de fezabilitate pentru proiectul abandonat în 2010. Ulterior, s-a organizat şi o licitaţie în acest sens, contractul fiind estimat la 23,6 milioane de lei, fără TVA, suspendată însă de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) din cauza unor probleme legate de documentaţia pentru atribuirea contractului. Licitaţia este blocată pentru a doua oară în septembrie 2012.

În 2013, premierul Victor Ponta spunea că s-a săturat de „şmecherile” şefului CNSC, că acesta a blocat din nou licitaţia. Reprezentanţii consiliului dezmint afirmaţiile lui. Ponta susţine, ulterior, că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada Comarnic-Braşov nu va fi executată. „Pe 28 februarie se anunţă precalificarea probabil pentru Bucureşti-Braşov, nu e Comarnic-Braşov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Braşov şi cu Piteşti-Craiova”, spunea el în luna februarie.

Tot în aceeaşi lună, cei de la CNADNR au primit o serie de oferte pentru Comarnic-Braşov de la o companie din China şi de la trei asocieri de firme. Printre ofertanţi se aflau din nou cei de la Vinci şi cei de la Aktor, care renunţaseră la proiect cu trei ani în urmă.

În luna mai, ministrul delegat Dan Şova anunţa că tronsonul de autostradă va fi gata până la alegerile din 2016. Câteva luni mai târziu spunea că se va semna contractul pentru construcţia Autostrăzii Zăpezii pe 30 octombrie 2013. Termenul pentru depunerea ofertelor este amânat, însă, la cererea constructorilor, până pe 15 noiembrie. Tot Şova anunţa, spre finalul lui noiembrie, că BEI, BERD şi BM sunt interesate să finanţeze acest proiect de infrastructură, cu lucrări estimate de această dată la 1,2-1,3 miliarde de euro şi că desemnarea câştigătorului se va face în noiembrie. El promitea, totodată, că lucrările urmau să înceapă în aprilie 2014. În cele din urmă, CNADNR selectrează consorţiul Vinci-Aktor-Strabag, iar Ponta îi transmite lui Şova că în aprilie 2014 trebuie „să se urce pe excavator sau pe buldozer” şi să înceapă lucrările de construcţie la Autostrada Zăpezii.

La începutul lui 2014, premierul Victor Ponta anunţa că autostrada Comarnic-Braşov, acum cu cinci kilometri mai scurtă decât în proiectul iniţial, va fi finalizată în 2017, iar taxa pentru utilizarea ei va fi de 5,7 lei plus TVA. În iulie, CNADNR punea deja întârzierea începerii lucrărilor de construcţie pe seama procesului „laborios” de obţinere a finanţării, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, anunţa că autorităţile vor stabili în toamnă dacă sunt întrunite condiţiile de semnare a contractului în concesiune.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele