Ministerul Justiţiei susţine că CSM nu are drept de iniţiativă legislativă şi o acuză pe Lia Savonea că „recidivează” în încălcarea atribuţiilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale ministrului Justiţiei, Ana Birchall.
MJ prezintă într-un comunicat de presă remis vineri care sunt prevederile constituţionale şi legale de a exercita dreptul de iniţiativă legislativă, respectiv, potrivit articolului 74 din Constituţie, „Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”.
Ministerul explică faptul că, prin aceste dispoziţii constituţionale, sunt determinaţi limitativ subiecţii exclusivi ai dreptului de exercitare a iniţiativei legislative, respectiv: Guvernul, deputaţii, senatorii sau un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Sursa citată menţionează că, în conformitate cu articolul 38 alineatul (5) din Legea 317/2004 privind CSM, Plenul CSM „poate sesiza ministrul Justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul Justiţiei”. De asemenea, potrivit articolului 38 alineatul (3) din acelaşi act normativ, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”.
Potrivit MJ, CSM nu se poate sesiza din oficiu cu privire la acte normative care nu privesc autoritatea judecătorească (articolul 38 alineatul 3 din Legea 317/2004) sau cel puţin domeniul Justiţiei (articolul 38 alineatul 4 din Legea nr. 317/2004).
Totodată, trebuie avute în vedere şi prevederile articolul 27 şi următoarele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM, aprobat prin HCSM 1073/2018, în ceea ce priveşte atribuţiile comisiilor de lucru ale Plenului CSM.
„Pe cale de consecinţă, CSM, şi cu atât mai puţin preşedintele acestei instituţii, nu are iniţiativă legislativă şi nici nu poate transmite propuneri de modificări legislative, decât prin intermediul ministrului Justiţiei. Reiterăm şi cu acest prilej necesitatea respectării de către fiecare autoritate publică, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, a atribuţiilor constituţionale şi legale”, transmite Ministerul Justiţiei.
Ministerul reaminteşte că, la începutul acestui an, Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Braşov a iniţiat procedura de revocare a Liei Savonea din funcţia de membru al CSM „pentru încălcarea atribuţiei referitoare la competenţa Plenului de a sesiza ministrul Justiţiei privitor la iniţierea unor modificări legislative”.
„Constatăm, astfel, că preşedintele CSM ‘recidivează’ în încălcarea atribuţiilor Plenului CSM, ale ministrului Justiţiei şi ale Ministerului Justiţiei”, transmite MJ.
În legătură cu transmiterea poziţiei CSM privind cele două rapoarte GRECO, MJ susţine că această lucrare a fost pusă pe ordinea de zi a şedinţei Plenului CSM din data de 8 octombrie şi nu anterior, aşa cum este precizat într-un comunicat CSM.
Ministerul adaugă că ultimul raport GRECO a fost publicat în data de 9 iulie 2019 şi abia după 3 luni a fost pus pe ordinea de zi a Plenului CSM.
Reacţia MJ vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat recent o iniţiativă legislativă de modificare a Legii de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate. Una dintre propuneri prevede ca venitul soţului sau soţiei persoanei care depune declaraţia de avere să fie anonimizat.
Săptămâna trecută, două asociaţii ale magistraţilor – Forumul Judecătorilor din România şi Iniţiativa pentru Justiţie – au solicitat demisia preşedintelui CSM, Lia Savonea, pe care o acuză că ar fi propus „în secret” modificarea Legii ANI.
