Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că vrea să acceseze 450 milioane de euro de la Banca Mondială, pentru programul ”Hrană bună şi sigură pentru pacienţi” care să fie implementat în 252 de spitale din România, care cu aceşti bani vor reabilita propriile bucătării care le vor oferi mâncare pacienţilor internaţi.
”Programul «Hrană bună şi sigură pentru pacienţi» e un nou program pe care îl lansăm, în parteneriat cu Banca Mondială. Există o discuţie în spaţiul public privind hrana pacienţilor. Avem modele de bună practică, spitale care prepară hrana şi în felul acesta întreaga sumă alocată pacientului este folosită pentru asta, nu e folosită pentru transport sau pentru profitul care e foresc şi pe care îl ia operatorul care face catering în spitale. Ştiţi bine, alocaţia de hrană a crescut de la 1 la 22 de lei pentru un om obişnuit. Pentru o anumită patologie a ajuns la 33 de lei pe zi. Sunt bani care sunt plătiţi separat de Ministerul Sănătăţii, pentru hrană, nu se mai plăteşte din bugetul spitalului cum era în trecut, deci e clar că e o încurajare a serviciilor de bucătărie, de preparare de hrană şi distribuţie a hranei, mai ales la spitalele mari”, a declarat Alexandru Rafila, vineri, într-o conferinţă de presă.
Spitalul Universitar din Bucureşti este prima unitate medicală care cu bani proveniţi dintr-o donaţie, a reabilitat bucătăria şi oferă hrană pacienţilor, fără să mai apeleze la firme de catering.
Avarie în reţeaua de termoficare din Bucureşti, CET Progresu a fost oprită
”Deja Spitalul Universitar din Bucureşti a fost pus în pagină. Nu e vorba de fonduri publice, am înţeles că e vorba de o donaţie. Componenta aceasta de hrănire a pacienţilor este foarte importantă pentru că nu se referă numai la numărul de calorii, se referă la calitatea hranei, diversitatea hrenai şi la modul de preparare şi prezentare a hranei. Dacă mâncarea este prezentată frumos poţi să ai exact aceleaşi produse, prezentate în moduri diferite într-o veselă frumoasă de bună calitate sau pur şi simplu aruncare pe o farfurie, iar satisfacerea pacientului este diferită. Trebuie să înţelegem că nu avem nevoie doar de nutriţionist, avem nevoie şi de o persoană care să poată să spuravehgeze, să cunoască modul în care hrana să fie înmânată a pacienţilor”, a precizat Rafila.
