Filmul „Moromeţii 3”, regizat de Stere Gulea, va ajunge în cinematografele din ţară la 22 noiembrie.
Înaintea lansării oficiale, distribuitorul Transilvania Film şi echipa filmului vor organiza una dintre cele mai ample Caravane din ţară, pelicula urmând să ajungă în peste 50 de oraşe, multe dintre ele fără sală de cinema, informează orazero.ro
„Ne dorim ca filmul să ajungă în cât mai multe oraşe din ţară, chiar şi în cele fără cinematograf. Acest lucru presupune un efort major, dar ne bucurăm că putem prezenta publicului finalul trilogiei Moromeţilor. Vom pregăti mai multe evenimente speciale şi în Bucureşti, premiera de gală va avea loc în 12 noiembrie, la sala Ion Caramitru a Teatrului Naţional, vom reveni curând cu mai multe detalii. Sunt convins că filmul va avea mare succes la spectatori, depăşind recordurile de la Moromeţii 2”, a spus Tudor Giurgiu, producătorul filmului.
Acţiunea filmului se petrece în anul 1954, unul de încercare pentru Niculae Moromete care devine copleşit de iubirea tumultoasă cu o femeie măritată, criza de conştiinţă politică şi pierderea încrederii în breasla literară. Apariţia providenţială în viaţa lui a unei tinere poete îi oferă o cale de ieşire din dilemele profesionale şi personale, inspirându-l să publice romanul Moromeţii. Trailerul oficial poate fi urmărit de azi online.
Regizat de Stere Gulea şi surprins prin obiectiv de directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, „Moromeţii 3” a fost prezent deja pe marile ecrane în cadrul mai multor festivaluri de film naţionale (TIFF, TIFF Chişinău, Serile Filmului Românesc – Iaşi, Film în Sat – Peştişani, TIFF Timişoara), unde genericul a rulat în aplauzele spectatorilor care au umplut sălile pentru a vedea finalul călătoriei lui Niculae Moromete. Laureat cu Premiul Publicului la TIFF 2024, filmul poate fi văzut şi în luna septembrie în cadrul TIFF Sibiu (14 septembrie, ora 16:00, la Cine Gold) şi TIFF Oradea (29 septembrie, ora 19.30, Teatrul Regina Maria), în prezenţa echipei.
Scenariul filmului este unul original, semnat de Stere Gulea, care s-a inspirat din numeroase însemnări ale lui Marin Preda în jurnalele sale, dar şi din arhivele istorice despre perioada respectivă.
