Ucraina are dreptul de a lovi „ţinte militare ruseşti din afara Ucrainei”, în conformitate cu dreptul internaţional, a declarat secretarul general al NATO, o declaraţie pe care o face pentru prima dată de la începutul războiului, în urmă cu aproape doi ani, relatează Financial Times.
Jens Stoltenberg a recunoscut la începutul acestei săptămâni că utilizarea armelor furnizate de Occident pentru a lovi ţinte din Rusia a fost mult timp un punct de dispută între aliaţii Kievului, din cauza temerilor legate de escaladarea conflictului. „Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiţi aliaţi au avut politici oarecum diferite în această privinţă”, a declarat Stoltenberg pentru Radio Europa Liberă într-un interviu publicat marţi.
„Dar, în general, trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional. Iar conform dreptului internaţional, Ucraina are dreptul la autoapărare”, a adăugat Stoltenberg. „Iar acest lucru include şi lovirea unor ţinte militare legitime, ţinte militare ruseşti, în afara Ucrainei. Acesta este dreptul internaţional şi, bineînţeles, Ucraina are dreptul să facă acest lucru, ca să se protejeze”, a explicat Stoltenberg.
Un oficial NATO a confirmat joi pentru Financial Times că Stoltenberg a declarat într-adevăr că Kievul are dreptul la autoapărare, inclusiv prin lovirea unor ţinte militare ruseşti legitime din afara Ucrainei.
Comentariile reprezintă un pas înainte în retorica şefului NATO, care s-a referit anterior la drepturile Kievului în conformitate cu dreptul internaţional fără a menţiona în mod explicit atacurile asupra teritoriului rusesc, menţionează Financial Times.
„De asemenea, este important să recunoaştem de fapt că, deşi situaţia de pe câmpul de luptă este dificilă, nu ar trebui să supraestimăm Rusia şi să subestimăm Ucraina”, a declarat Stoltenberg reporterilor săptămâna trecută, menţionând că forţele ucrainene au reuşit să efectueze „lovituri în adâncime” în Crimeea ocupată de Rusia şi că au reuşit să scufunde unele dintre navele ruseşti din flota de la Marea Neagră.
AVIOANELE F-16, PUNCT DE COTITURĂ
Dezbaterea privind utilizarea armelor occidentale pentru a lovi Rusia este posibil să se intensifice în condiţiile în care unii aliaţi din NATO încep să trimită avioane de luptă F-16 în Ucraina. Avioanele fabricate în SUA, dacă sunt înarmate cu rachete cu rază lungă de acţiune, ar putea creşte semnificativ raza potenţială de acţiune a loviturilor Kievului pe teritoriul rusesc.
În ultimele luni, Kievul a intensificat loviturile cu drone şi rachete cu rază lungă de acţiune asupra unor ţinte militare din interiorul Rusiei, inclusiv asupra unui depozit de petrol folosit de armata rusă în apropiere de Sankt Petersburg.
Cu toate acestea, din cauza sensibilităţii occidentale în ceea ce priveşte atacurile pe teritoriul rus, Ucraina a făcut doar aluzie la responsabilitatea sa pentru aceste atacuri. Un purtător de cuvânt al forţelor ucrainene de apărare aeriană, Iuri Ihnat, a declarat că Ucraina „de regulă, nu comentează”.
Franţa şi Marea Britanie, care au furnizat deja Kievului rachete cu rază lungă de acţiune, au fost prudente în ceea ce priveşte aprobarea unor astfel de lovituri, de teama unei escaladări cu Moscova. În Germania, legislatorii încearcă să îl convingă pe cancelarul Olaf Scholz să trimită rachete Taurus Ucrainei, o cerere de lungă durată a Kievului, deoarece ar putea folosi arma germană avansată pentru a lovi liniile de aprovizionare ale Rusiei.
Preşedintele rus Vladimir Putin a lăsat să se înţeleagă anul trecut că Moscova ar putea ataca avioanele F-16 furnizate de Occident în afara graniţelor Ucrainei, ceea ce, potrivit acestuia, riscă să aducă NATO într-un conflict direct cu Rusia. „Acest lucru riscă în mod serios să atragă şi mai mult NATO în acest conflict armat”, a declarat Putin în iunie.” Tancurile ard şi F-16 vor arde la fel de bine”, a punctat liderul rus.
Mai recent, unii oficiali ruşi au ameninţat că un sprijin occidental suplimentar pentru Ucraina ar putea duce la un război nuclear global. „Ar trebui să facem totul pentru a împiedica producerea (unui război nuclear), dar ceasul ticăie din ce în ce mai repede”, a declarat Dmitri Medvedev, fost preşedinte şi prim-ministru, într-un interviu publicat joi. „Şi în asta văd şi neputinţa guvernelor occidentale care spun mereu acelaşi lucru: Ruşii încearcă să ne sperie, nu o vor face niciodată. Ei se înşeală. Dacă existenţa ţării noastre este în joc, atunci ce alegere are şeful nostru de stat? Niciuna” – a arătat Medvedev.
