Președintele consideră că impunerea unei cote de minim 40% sportivi români în echipele din competițiile interne afectează dreptul la muncă în UE.
Proiectul de lege fusese adoptat de Parlament și obliga grupările din competițiile naționale să aibă în componență o proporție de cel puțin 40% din jucători cu cetățenie română.
Șeful statului scrie într-o postare pe Facebook că este susținător al dezvoltării sportului românesc, dar aceasta trebuie să fie făcută cu respectarea Constituției și a dreptului Uniunii Europene:
„Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor. În plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale”.
Totodată, președintele contestă amenzile prevăzute în lege, care, fără o derogare expresă, ar depăși cadrul general legal al sancțiunilor contravenționale:
„Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare”, a mai afirmat Nicușor Dan.
Amintim, „Legea Novak”, este o modificare a Legii educației fizice și sportului 69/2000 prin care se stabilește ca ponderea de participare a sportivilor de performanță români la competițiile naționale oficiale să nu fie sub 40% din totalul de participanților.
De asemenea, se propune introducerea de sancțiuni contravenționale cu amenzi cuprinse între 500.000 și 1.000.000 de lei.
Mai trebuie spus că în textul sesizării remise Curții Constituționale, se arată că proiectul contravine în mod direct Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene care, la articolul 45, prevede:
(1) Libera circulație a lucrătorilor este garantată în cadrul Uniunii.
(2) Libera circulație implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetățenie între lucrătorii statelor membre, în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă.
Totuși în document scrie că în alte țări din UE există limitări indirecte, nu directe, a numărului de străini. Prin urmare, nu le este îngrădit dreptul la muncă și la liberă circulație în interiorul UE:
„Germania impune ca loturile de fotbal să includă cel puțin 12 fotbaliști cu licență germană, din care opt jucători trebuie să fi trecut prin sistemul de tineret al clubului. Patru dintre acești opt jucători trebuie să fi trecut prin propria academie a clubului, în timp ce ceilalți patru să fi trecut prin sistemele de tineret ale diferitelor cluburi afiliate aceleiași federații. În Portugalia, nu există o limită directă de jucători străini în campionatul național. Cu toate acestea, cluburile sunt obligate să aibă cel puțin opt jucători antrenați local în loturile lor de meci”, scrie în sesizarea trimisă de Nicușor Dan la CCR.
