Getica 95 Com, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din România, a cerut în instanță ca Nuclearelectrica să reia livrările de energie prevăzute în contractele bilaterale dintre cele două companii, după oprirea reactoarelor de la Cernavodă pe fondul secetei și al scăderii istorice a nivelului Dunării. Furnizorul susține că energia necesară poate fi cumpărată din piață, în timp ce Nuclearelectrica invocă forța majoră și imposibilitatea de a produce energia în condițiile impuse de normele de securitate nucleară. Tribunalul București a respins cererea de ordonanță președințială ca inadmisibilă, fără să tranșeze însă litigiul pe fond.
Getica 95 a cerut reluarea imediată a livrărilor
Cererea Getica 95 Com a fost depusă la 18 august 2026, după ce Nuclearelectrica a întrerupt complet livrările către furnizor începând cu 13 august, odată cu oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă.
Furnizorul a solicitat Tribunalului București suspendarea efectelor unuia dintre avizele de existență a cazului de forță majoră obținute de Nuclearelectrica de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, precum și obligarea provizorie a companiei de stat la reluarea și continuarea livrărilor prevăzute în contractele bilaterale.
Este vorba despre șase contracte încheiate pe platforma PCCB-LE-flex a OPCOM, cu perioadă de livrare între 1 iulie 2025 și 31 decembrie 2026.
Getica 95 a susținut că nu contestă existența în sine a avizului de forță majoră, dar nu recunoaște efectele acestuia asupra întregii cantități de energie contractate.
Argumentul principal al furnizorului a fost că energia necesară poate fi achiziționată în continuare din piață, inclusiv de pe piețele pentru ziua următoare și intrazilnice, astfel încât obligațiile contractuale față de clienții săi să poată fi respectate.
23.217 MWh de energie nu au mai fost livrați
Potrivit documentelor din dosar, reducerea și apoi suspendarea livrărilor au însemnat pentru Getica 95 o cantitate de 23.217,60 MWh de energie nelivrată, cu o valoare contractuală de 14,04 milioane de lei.
Furnizorul a cerut și regularizarea și restituirea sumelor plătite în avans pentru cantitățile care nu au mai fost livrate, susținând că banii sunt necesari pentru achiziția urgentă a energiei din piață.
Nuclearelectrica a arătat însă instanței că a decis deja restituirea avansului achitat de Getica pentru energia nelivrată în august. Suma menționată în documentele dosarului este de 13,31 milioane de lei, iar plata ar fi fost efectuată la 13 august.
Nuclearelectrica: Centrala nu poate funcționa fără apa din Dunăre
Argumentul Nuclearelectrica pornește de la particularitatea centralei de la Cernavodă.
Compania susține că scăderea continuă a debitului și nivelului Dunării a coborât apa sub valorile necesare pentru asigurarea, în condiții de securitate nucleară, a apei tehnologice și de răcire a centralei.
Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 la sfârșitul lunii iulie, iar pe 13 august 2026 a început procedura de oprire controlată a Unității 2. Compania a precizat că menținerea ambelor unități în stare sigură oprită nu are impact asupra parametrilor de securitate nucleară, personalului, mediului sau populației.
Centrala de la Cernavodă are două reactoare de câte 706 MW, iar împreună acestea asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Oprirea ambelor unități a venit într-un moment în care nivelul Dunării a atins valori istorice de scăzute, pe fondul secetei severe.
Disputa: poate Nuclearelectrica să cumpere energie din piață?
Una dintre cele mai importante chestiuni din dosar este dacă Nuclearelectrica trebuia să cumpere energie de pe piață pentru a-și respecta contractele cu Getica 95.
Furnizorul a invocat faptul că, în contractele bilaterale, există o clauză referitoare la diminuarea resurselor primare. În interpretarea Getica, imposibilitatea furnizării din cauza diminuării unei resurse, inclusiv a apei, nu constituie forță majoră dacă diminuarea nu are caracter general și dacă energia rămâne disponibilă pentru achiziție pe piață.
Nuclearelectrica a respins această interpretare.
Compania a susținut că apa nu este „resursa primară” din care produce energia nucleară, combustibilul nuclear fiind resursa primară pentru producția sa. Apa Dunării este însă indispensabilă pentru funcționarea centralei, deoarece asigură apa tehnologică și de răcire.
În plus, Nuclearelectrica a susținut că nu deține licență de furnizor pentru a cumpăra energie din piață și a o livra în baza contractelor sale, activitatea sa fiind legată de energia produsă de CNE Cernavodă.
Getica invocă un precedent din luna mai
Furnizorul a avut însă un contraargument important.
Reprezentantul Getica 95 a arătat în fața instanței că în luna mai, când centrala de la Cernavodă s-a oprit accidental, Nuclearelectrica ar fi cumpărat energie din piață pentru a-și acoperi obligațiile contractuale, fără să invoce forța majoră.
Informația este susținută și de raportarea Nuclearelectrica pentru primul semestru al anului. Compania a achiziționat atunci 474.000 MWh, pentru acoperirea obligațiilor contractuale și a consumului CNE Cernavodă în perioada în care unitățile nu au funcționat simultan.
Din cantitatea respectivă, 47,3% a fost cumpărată prin contracte bilaterale, 45,8% de pe piața spot și 6,9% de pe piața de echilibrare.
Diferența dintre cele două situații este însă tocmai unul dintre punctele care urmează să fie lămurite în litigiul dintre cele două companii.
Tribunalul București nu a decis cine are dreptate pe fond
Tribunalul București a respins cererea Getica 95 de ordonanță președințială ca inadmisibilă.
Instanța a constatat că există contracte prin care Nuclearelectrica și-a asumat livrarea unor cantități determinate de energie, dar a arătat că întinderea dreptului Getica de a primi energia depinde de efectele juridice ale situației de forță majoră și de interpretarea clauzelor contractuale.
Cu alte cuvinte, problema esențială este dacă seceta și scăderea nivelului Dunării exonerează Nuclearelectrica de obligațiile de livrare și în ce măsură.
Instanța a apreciat că această chestiune nu poate fi tranșată prin procedura rapidă a ordonanței președințiale.
De ce nu a putut instanța să dispună pur și simplu reluarea livrărilor
Judecătorii au mai avut un argument important: energia electrică este o prestație care se consumă prin însăși livrarea ei.
Centrala nucleară de la Cernavodă, deconectată de la Sistemul Energetic Naţional
Prin urmare, dacă Tribunalul ar fi obligat Nuclearelectrica să livreze provizoriu energia, măsura nu ar fi fost una reversibilă în sensul obișnuit al unei ordonanțe președințiale. Energia livrată și consumată în perioada respectivă nu ar mai putea fi „dată înapoi” în cazul în care, ulterior, instanța care judecă fondul ar ajunge la o concluzie diferită.
În plus, pentru a dispune reluarea livrărilor, Tribunalul ar fi trebuit să stabilească anticipat că obligația contractuală a Nuclearelectrica rămâne exigibilă chiar în perioada în care compania invocă forța majoră.
Or, tocmai aceasta este problema centrală a procesului.
Instanța a concluzionat că admiterea cererii ar însemna, în esență, tranșarea anticipată a litigiului de fond, ceea ce depășește limitele ordonanței președințiale.
Ce urmează în disputa Getica 95 – Nuclearelectrica
Decizia Tribunalului București nu înseamnă că instanța a stabilit că Nuclearelectrica are definitiv dreptate în privința forței majore.
Ea privește cererea provizorie formulată de Getica 95 și stabilește că problema nu poate fi rezolvată prin această procedură fără a prejudeca fondul litigiului.
Getica 95 poate formula apel împotriva soluției.
În paralel, situația energetică rămâne dependentă de evoluția nivelului Dunării. Nuclearelectrica a transmis pe 24 august că ambele reactoare sunt în stare sigură oprită și că deciziile privind reconectarea la Sistemul Energetic Național vor fi luate în funcție de evoluția prognozelor și a condițiilor tehnice.
Criza de la Cernavodă a determinat deja autoritățile să adopte măsuri speciale pentru creșterea nivelului apei Dunării și pentru protejarea alimentării cu energie, după ce oprirea ambelor reactoare a redus semnificativ producția nucleară disponibilă în România.
Pentru piața de energie, disputa dintre Getica 95 și Nuclearelectrica deschide astfel o întrebare cu implicații importante: cine suportă costul întreruperii livrărilor atunci când un producător nu mai poate funcționa din cauza unei situații hidrologice extreme, dar energia necesară poate fi găsită în continuare pe piață?
Răspunsul final va trebui să vină din interpretarea contractelor și a regulilor privind forța majoră, nu din procedura provizorie respinsă acum de Tribunalul București.
