O delegaţie a Comisie de la Veneţia se va afla în România în 13 şi 14 septembrie, în vederea pregătirii unei opinii privind modificările aduse recent Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Avizul Comisiei de la Veneţia a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar concluziile evaluării ar urma să fie prezentate în 19 octombrie.
Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul Consiliului Europei, delegaţia Comisiei de la Veneţia se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis, cu ministrul Justiţiei, cu conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului General, DNA, DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi cu reprezentanţi ai Parlamentului, asociaţii de judecători şi procurori şi organizaţii ale societăţii civile.
Sursa citată menţionează că avizul a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
La începutul lunii iulie, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a făcut apel la autorităţile din România să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia înainte de a face alţi paşi pentru modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, el spunând că aceste reforme riscă să încalce obligaţiile internaţionale ale României, în special cele impuse de Convenţia penală privind corupţia, identificate în recentul raport GRECO.
„Fac apel către părţile implicate să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia şi să o ia în considerare înainte de a urma alţi paşi pentru a modifica Codul Penal şi Codul de Procedură Penală din România. Aceste reforme riscă să încalce obligaţiile internaţionale ale României, în special cele impuse de Convenţia penală privind corupţia, identificate în recentul raport GRECO. Ca membru al organizaţiei noastre, România are datoria de a apăra statul de drept”, afirma secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.
El mai spunea că Consiliul Europei va continua să urmărească cu atenţie desfăşurarea evenimentelor din România şi este pregătit să asigure expertiză dacă este nevoie.
Avizul Comisiei de la Veneţia a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar evaluarea urmează să fie prezentată în 19 octombrie.
Alături de recomandările GRECO, acest aviz are rolul de a identifica cea mai bună soluţie posibilă pentru abordarea problemelor generate de proiectele de amendamente, în conformitate cu standardele europene şi cu angajamentele europene ale României, preciza Consiliul Europei.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului din luna iulie de către plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi „împotrivă” şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile, iar printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu şi abrogarea neglijenţei în serviciu.
Printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu şi abrogarea neglijenţei în serviciu.
Astfel, a fost eliminată din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat.
Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.
Cea mai contestă modificare este cea a Articolului 297 cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu. Acesta a fost modificat astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II.
„Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, este noua formă a articolului.
Forma actuală a articolului privind abuzul în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal”.
De asemenea, proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat în 18 iunie de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.
Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice. În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”. Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.
O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul. Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.
Ambele legi au fost atacate la Curtea Constituţională de către preşedintele Klaus Iohannis, precum şi de către ICCJ şi de partidele de opoziţie.
Comisia Europeană anunţa, în ziua adoptării modificărilor Codului penal, că nu va ezita să ia măsurile care se impun pentru a se asigura că modificările aduse Codului penal respectă legile Uniunii Europene (UE) în domeniul justiţiei şi a anunţat că urmăreşte cu o îngrijorare tot mai mare adoptarea acestor măsuri.
De Vlad Mitu
