Cu o doză inexplicabilă de optimism – ca să nu-i zicem entuziasm, ministrul Afacerilor Interne a prezentat vizita la București a omologului său austriac Gerhard Karner drept un moment al reconcilierii. Dușul rece a venit imediat.
Într-adevăr, după veto-ul austriac la extinderea Spațiului Schengen, de la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, relațiile dintre București și Viena ajunseseră la un nivel minim – ambasadorul, Emil Hurezeanu, a fost rechemat pentru o perioadă în capital României, ca un semn al unei deteriorări fără precedent. Între timp, diplomatul român a revenit la post.
Iar ministrul Lucian Bode vede semne bune după vizita lui Karner și își leagă speranțele de președinția spaniolă a Consiliului UE, care sigur, sigur va pune pe agendă extinderea Spațiului Schengen în această toamnă și totul se va sfârși cu bine.
Așa să fie? Vestea proastă pare să fi venit mult mai repede decât s-ar fi așteptat, poate, demnitarul român.
Într-un interviu publicat vineri de Politico, ministrul de externe austriac Alexander Schallenberg a declarat că țara sa își va menține dreptul de veto în ceea ce privește extinderea zonei Schengen către Bulgaria și România până când va constata o „scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil.
Potrivit Vienei, cererile de azil în Austria (fără a include ucrainenii) aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000 – cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE – ceea ce a determinat guvernul să blocheze extinderea spațiului Schengen în decembrie.
Citește și: Austria-România: 1-0. Schengen, un spațiu prea îndepărtat?
„Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută”, a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles.
„Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, ca țară, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să continue.”
Schallenberg a refuzat să definească un termen pentru momentul în care Viena ar putea ridica dreptul de veto asupra extinderii Spațiului Schengen.
Dar, în condițiile în care sosirile de refugiați continuă să crească – agenția de azil a UE a înregistrat în ianuarie o creștere de aproape 60% de la un an la altul, o rezolvare a impasului pare să fie inaccesibilă pe termen scurt.
Schallenberg a declarat că guvernul său a fost încurajat de „planul de acțiune” al UE pentru înăsprirea controalelor la frontieră și accelerarea procedurilor de azil, dar că trebuie să vadă mult mai multe progrese.
„Ca țară aflată în inima Europei, Austria este un mare beneficiar al spațiului Schengen și dorim ca acesta să funcționeze”, a precizat el.
Politico notează că principalul motiv pentru care Austria are atât de mulți refugiați este faptul că alte țări ale UE, aflate de-a lungul așa-numitei rute balcanice – și în special Ungaria – refuză să înregistreze majoritatea solicitanților de azil, un pas care, conform normelor UE, ar permite Vienei să îi trimită înapoi în țara respectivă, după ce au ajuns în Austria.
Conform așa-numitei reguli Dublin, țara în care un refugiat intră în UE și este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective.
Anul trecut, UE a primit aproximativ 1 milion de refugiați, în afara ucrainenilor, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50% față de anul precedent. Dacă Franța și Germania ar fi înregistrat la fel de mulți ca Austria pe cap de locuitor, ambele țări ar fi avut singure 1 milion, a susținut Schallenberg.
Citește și: Tot mai îngrijorătoarele semne de agresivitate din partea Chinei
După criza refugiaților din 2015, o serie de țări UE, printre care Austria, Germania și Franța, au început să suspende regulile Schengen la propriile frontiere. În interviul pentru Politico, Schallenberg a subliniat că obiectivul final al guvernului său, prin linia sa dură legată de extinderea Schengen, este de a reveni la sistemul de dinainte de 2015.
„Ne dorim un sistem în care să nu mai fie nevoie să menținem controalele la frontieră”, a spus el. „Nimeni nu beneficiază și nu le facem pentru că ne face plăcere, ci pentru că nu avem altă opțiune”, a subliniat șeful diplomației de la Viena.
O veste menită să-i strice minivacanța ministrului român al Afacerilor Interne…
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
