Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a lansat joi unul dintre cele mai dure mesaje politice din ultima perioadă, acuzând frontal politicienii care critică listarea companiilor de stat și procedura ABB. Gheorghiu afirmă că România și‑a asumat prin PNRR și prin Programul de Guvernare listarea a trei companii de stat, iar dacă guvernele din 2021 încoace ar fi respectat calendarul, „procedura standard trebuia să fie deja încheiată, iar banii să fie în contul României”.
Mesajul ei este explicit: politicienii care atacă listarea accelerată nu înțeleg mecanismele pieței de capital și folosesc teme vechi, emoționale, pentru a manipula publicul. „Sunt politicieni din România care pretind că le știu pe toate, fără să aibă, de fapt, habar de nimic”, scrie Gheorghiu. Ea acuză că aceiași politicieni repetă clișeele anilor ’90, „Nu ne vindem țara”, ignorând faptul că statul român deține deja acțiuni la companii listate precum Hidroelectrica și Romgaz.
Ce spune, de fapt, Oana Gheorghiu: acuzații directe, fără ocolișuri
Mesajul vicepremierului are trei direcții clare:
1. Politicienii au blocat listările asumate prin PNRR Gheorghiu afirmă că, dacă angajamentele ar fi fost respectate, România ar fi avut deja banii în cont. Ea sugerează că întârzierea nu este tehnică, ci politică, iar consecința poate fi pierderea fondurilor europene. Tema poate fi aprofundată în contextul condiționalităților PNRR.
2. Criticile la adresa ABB sunt „habarniste” Ea spune explicit că unii politicieni vorbesc fără să înțeleagă mecanismele pieței de capital. Procedura ABB este folosită în toată Europa, inclusiv în România de Fondul Proprietatea. Discuția se înscrie în dezbaterea despre piața de capital și despre listările publice.
3. Retorica „Nu ne vindem țara” este manipulare Gheorghiu acuză că această temă este folosită pentru a bloca orice reformă și pentru a crea panică în rândul publicului. Ea subliniază că nimeni nu cumpără acțiuni la companii falimentare, iar listarea vizează companii performante, unde statul își poate crește valoarea participației prin reinvestirea banilor.
De ce insistă Gheorghiu pe ABB: o „plasă de siguranță” pentru jalonul 443
Vicepremierul explică faptul că ABB nu este strategia principală, ci o soluție de rezervă pentru a respecta jalonul 443 din PNRR, cu termen 31 august 2026. Dacă restructurarea companiilor se finalizează la timp, se poate folosi SPO. Dacă nu, ABB devine singura variantă rapidă pentru a nu pierde banii europeni.
Gheorghiu explică diferențele:
SPO este transparent, deschis, dar lent și vulnerabil la scăderile de piață. ABB este rapid, costă mai puțin, reflectă prețul real al pieței și aduce banii imediat, cu posibilitatea reinvestirii lor pentru creșterea valorii companiei.
Gheorghiu dă și un exemplu: dacă listezi 10% dintr-o companie de 100 milioane euro și reinvestești banii, poți ajunge să deții 60% dintr-o companie care valorează 130 milioane euro. Este o logică economică standard în piețele mature.
Un mesaj politic dur, cu miza PNRR în centru
Articolul Oanei Gheorghiu nu este doar o explicație tehnică. Este un atac direct la adresa politicienilor care, în opinia ei, blochează reformele și folosesc teme populiste pentru a crea confuzie. Miza reală este una financiară: respectarea calendarului PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene.
Pentru piața de capital, discuția deschide din nou tema modernizării companiilor de stat și a modului în care acestea pot fi valorificate eficient.
