Însărcinatul prim-ministrului Ungariei pentru intermedierea negocierilor privind cauza autonomiei maghiarilor de peste hotare, Katalin Szili, crede că nevoia de autonomie şi solidaritate maghiară au rămas neştirbite în Ţinutul Secuiesc. Katalin Szili a făcut aceste declarații pentru agenția de presă MTI, după o vizită de patru zile în Transilvania, dintre care trei petrecute în Ţinutul Secuiesc.
Aceasta a spus că în ultimele zile a participat la discuţii de podium şi evenimente în Baraolt, Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc şi a vorbit nu doar cu politicieni, ci şi cu foarte multe persoane din afara spectrului politic.
“Autonomia este pentru toţi partenerii mei de discuţie o nevoie, iar aceştia au spus şi că pentru atingerea acestui scop trebuie lăsate de o parte bătăliile politice zilnice dintre maghiari şi nevoia de autonomie trebuie reprezentată în mod unitar” – a formulat însărcinatul prim-ministrului. Aceasta a adăugat: la
forumuri mai mulţi au spus că poate ar trebui actualizate proiectele privind autonomia.
În opinia lui Szili, una dintre propuneri a fost ca în timp ce chestiunea autonomiei este lăsată în aşteptare, trebuie profitat de alte posibilităţi legislative, care să îmbunătăţească situaţia maghiarilor din Transilvania. Însărcinatul prim-ministrului a amintit aici Codul administrativ, aflat acum la Curtea Constituţională a României şi care aşteaptă să fie promulgat, precum şi proiectul de lege privind minorităţile, care s-a împotmolit de 13 ani în Parlamentul României. Legat de aceasta, Szili crede că este important ca partidele politice maghiare din Transilvania să aibă propuneri comune de actualizare în ceea ce priveşte proiectul de lege care include şi autonomia culturală.
Szili a amintit că din experienţa ultimelor zile, maghiarii din Transilvania privesc spre Budapesta şi este important pentru ei ce face Guvernul Ungariei în interesul siguranţei naţiunii şi al ţării. Aceasta a adăugat: de multe ori a apărut în discuţii tema imigranţilor, iar poziţia Ungariei a fost sprijinită la maximum.
Însărcinatul prim-ministrului s-a întâlnit vineri cu preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sándor Tamás şi sâmbătă cu preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly. Szili crede că este un avantaj că cele trei judeţe ce compun Ţinutul Secuiesc (Covasna, Harghita şi Mureş) au preşedinţi maghiari. În
opinia sa colaborarea dintre cei trei face posibilă ca cele trei judeţe “să se sprijine într-o regiune naturală”. Szili a adăugat că a convenit să se întâlnească în decembrie cu preşedinţii celor trei judeţe pentru a discuta despre acele posibilităţi de colaborare regională care ar face posibilă dăinuirea maghiarimii pe plaiurile natale, creşterea economică şi lărgirea posibilităţilor culturale.
La începutul anului, în urma negocierii mediate un reprezentant al guvernului ungar, UDMR, PCM si PPMT au semnat o declarație comună prin care au cerut autonomia teritorială a ținutului secuiesc, o cerere care nu respectă Constituția României.
Katalin Szili a fost prezentată drept “însărcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere” de Balazs Izsak, președintele Consiliului National Secuiesc (CNS), potrivit hirado.hu
Katalin Szili a fost președinte al Parlamentului de la Budapesta în perioada 2002-2009.
De Vlad Mitu
