Premierul Ludovic Orban supune că în sistemul de educaţie din România a existat, în ultimele trei decenii, „foarte multă improvizaţie” şi susţine că cele mai recente constatări ale Comisiei Europene în ceea ce priveşte învăţământul din România arată că este nevoie de investiţii pe mai multe paliere.
„Nu vom vedea niciunde un popor puternic care să nu fi înţeles nevoia de a susţine educaţia şi inovarea prin politici publice corecte şi drepte. (…) Dacă acum, după 30 de ani de încercări de reformă, încă se află pe agenda publică a educaţiei subiecte care revin ciclic în atenţie este şi pentru că exceptând unele scurte episoade de guvernare în România a existat foarte multă improvizaţie şi nu a existat voinţa politică necesară pentru a iniţia .şi implementa măsurile necesare” a afirmat Ludovic Orban în cadrul Conferinţei „România Educată – politici publice şi coordonarea surselor de finanţare”.
Primul ministru a atras atenţia asupra scăderii nivelului învăţământului în România, fapt asupra căruia au atras atenţia inclusiv experţii europeni.„Ultimele decenii au marcat România printr-o scădere a calităţii educaţiei în foarte multe şcoli româneşti. Monitorul Educaţiei şi Formării 2019, un document de analiză al Comisiei Europene, atrage atenţia asupra decalajelor de calitate existente în sistem asupra precarităţii în educarea şi formarea noii generaţii şi asupra ratei crescute a abandonului timpuriu. (…) Ultimele teste PISA vorbesc de o dimensiune a lipsei de rezultate a învăţământului, analfabestismul funcţional şi implicit incapacitatea sistemului naţional de educaţie de a răspunde cu adevrăat nevoilor individuale ale copiilor adolescenţilor. Elevii care astăzi nu pot înţelege un text scris vor fi mâine cetăţeni care vor intra pe piaţa muncii, oameni care vor trebui să apere principii şi valori democratice. Pentru aceştia şi nu numai pentru ei şcoala trebuie să se schimbe în bine”, a mai spus Orban.
Orban a atras atenţia şi asupra scăderii numărului de absolvenţi de studii superioare – doar 24% dintre tinerii de până în 34 de ani sunt absolvenţi de studii superioare – dar şi în asupra procentului scăzut al adulţilor care participă la procesul de formare continuă – doar 0,09% dintre adulţi participă la învăţarea continuă, în condiţiile în care media europeană este de 11%, România aflându-se pe ultimul loc în acest sens.
