Parchetul General cere urmărire penală față de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluției

0

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale, în dosarul Revoluției. Cererea are legătură cu săvârșirea de infracţiuni contra umanităţii, iar aceasta îi vizează pe Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, informează PÎCCJ, citat de Agerpres.

Citește și USR ar vrea o alianţă cu partidul lui Cioloş

“Sunt cel puţin uluit de această chestiune. Ce implicaţie puteam să am eu, cine eram eu ca să dau vreun ordin în acel moment? În fond, ceea ce s-a întâmplat în acele zile, ceea ce s-au numit terorişti, dar mai ales ceea ce s-a îmtâmplat la baricade. Eram, puteam să pierd viaţa la baricada. În fond, 39 dintre camarazi au fost ucişi. Atunci asupra noastră au tras unităţi ale Armatei. Ulterior, s-a vorbit din nou despre acest fapt, că au fost unităţi ale Armatei. În ce fel puteam eu să influenţez Armata? N-aveam nicio calitate de nicio natură. E uluitor, e pur şi simplu absurd. Adică în ce fel se puteau manipula atâta vreme cât nu aveam nici cea mai mică capacitate de a influenţa Armata? De ce nu se face nicio referire în această cerere la cei care conduceau, care aveau frâiele Armatei în acel moment? Eu nu înţeleg absolut nimic din chestia asta şi sunt pur şi simplu cu desăvârşire revoltat faţă de această chestiune”, a afirmat fostul premier Petre Roman.

“Eu am devenit prim-ministru pe 27 decembrie, când lucrurile acestea se încheiaseră. Până atunci în ce fel puteam eu să intervin? În niciun fel. Mă întreb care este scopul acestei chestiuni? De ce nu se face referire la felul în care cine au fost cei care au dat ordinele care s-au executat prin tragere împotriva baricadei la Timişoara, ulterior, după 22 decembrie? E un lucru pe care n-am cum să-l văd decât ca o adevărată manipulare. Deci nu înţeleg nimic din toată povestea. Eu mă refer la mine şi la ceea ce am trăit eu”, a completat Roman.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a adresat președintelui României o solicitare de exercitare a prerogativelor constituționale și legale privind cererea de urmărire penală în legătură cu săvârșirea infracțiunii contra umanității, prev. de art. 439 alin. (1) lit. a, g, i și k Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. față de:

  • ILIESCU ION, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989,
  • ROMAN PETRE, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989 și
  • VOICULESCU GELU-VOICAN, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.

Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se întemeiază pe prevederile constituționale și legale (art. 109 alin. 2 din Constituția României, respectiv art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999), precum și pe Decizia Curții Constituționale nr. 270 din 10 martie 2008.

Augustin Lazăr susținea recent că dosarul Revoluției din 1989 ar urma să fie gata anul acesta. “Eu vă pot spune că în cursul acestui an, în condiții normale, acest dosar va fi soluționat. Așa cum se prezintă stadiul lui în acest moment. Se va da soluție temeinică și legală, vă rog să aveți convingerea că așa va fi.”

Augustin Lazăr spune că după redeschiderea dosarului, magistrații militari au fost nevoiți să audieze toate victimele care încă se află în viață și să revadă toate probele adunate în cei aproape 15 ani de investigații.

În dosarul Revoluției, lucrează peste 5 procurori și 10 polițiști.

În 2016, magistrații au ajuns la concluzia că la Revoluția din decembrie 1989 au avut loc nenumărate manipulări și întoxicări cu informații false.

În plus, au explicat procurorii, a rezultat că  “pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”.

În cadrul Dosarului Revoluţiei, procurorii au anunţat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceauşescu din decembrie 1989, dar şi cele legate de declanşarea şi efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.

Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie ’89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală. Anchetatorii s-au edificat şi cu privire la declanşarea şi executarea diversiunii militare, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989.

Procurorii au mai clarificat, în cadrul dosarului, şi succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

„Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia”, a spus atunci procurorul Marian Lazăr.

Astfel, până la execuţia celor doi, care a avut loc pe 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora, potrivit Parchetului.

Procurorii au mai precizat faptul că, după anul 1989, probe importante au fost distruse sau alterate.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele