Pe Valea Prahovei profesorii nu-și primesc salariile. O profesoară predă guvernanților „Lecția demnității”

0

În județul Prahova secătuit de hoția politicienilor doldora de dosare penale și sentințe cu executare, foarte mulți profesori sunt puși în situația penibilă de a nu-și lua salariile, deoarece, se pare că nu mai sunt bani.

Acest lucru nu este valabil doar în comunele sărace și în satele uitate de lume, ci chiar în stațiunea Sinaia, denumită odinioară „Perla” Văii Prahovei.

Cum s-a ajuns la acest rezultat acum, pe sfârșit de an? Se pare că, pe fondul incompetenței guvernamentale pe filiera PSD – ALDE, legea salarizării unitare a fost aplicată haotic și a produs anomalii grave în administrațiile locale, care, nu au reușit să-și gestioneze cum trebuie propriile bugete pentru salarii. Astfel, angajații din Consilii Județene și Primării s-au trezit peste noapte cu salarii uriașe. Un șofer, un paznic sau o femeie de serviciu ajungând să câștige dublul salariului unui profesor.

Citiți și Consorțiul „Universitaria” solicită implicarea în dezbaterile privind elaborarea noului pachet legislativ pe educație

Directorul Colegiului Mihail Cantacuzino din Sinaia în persoana profesoarei Arieșan Aurora a transmis un mesaj dur guvernanților PSD – ALDE, privind umilirea celor care stau la catedra educației viitorului României.

”Niciodată nu am văzut educația direct legată de motivația financiară!

Am ales aceasta meserie si o voi practica toată viața mea cu toată dăruirea. Îmi iubesc elevii si colegii! In schimb nu pot înțelege sentimentul de umilința si batjocura pe care mi-l provoacă cei care refuza sa puna educația pe primul loc.

Sunteți in acele poziții pentru ca ați fost educați de profesori ca noi… care își numără in fiecare zi ultimii bani si totuși a doua zi merg la catedra. Acolo este sanctuarul lor. Acolo se regăsesc si știu ca își aduc aportul pentru o Românie mai buna.

Uita de rate, de concedii, de cadouri si își pun sănătatea pe hold.

Când vine ziua de salariu, toți devin profesori de matematica, fac împărțiri, scăderi si găsesc formule de supraviețuire pana la următoarea zi de salariu.

Începem astfel o noua luna in care ne hrănim cu speranța unei vieți decente pe care ne-o veți oferi voi, cei care ați trecut prin scoala.

Va iertam ca ne-ați uitat dar nu acceptam sa ne umiliți!

Ați ajuns acum sa nu ne dați nici măcar puținul din care trăim!

Va așteptați sa fim domoli, docili si dascăli…

Cred ca a venit vremea sa va predam o noua lecție! Asta știm sa facem cel mai bine!

Lecția Demnității!

Demnitatea ne scoate in strada si pe voi la tabla!

Este lecția pe care nu o puteți trece la corigenta sau cu scutire medicală!
Este lecția pe care ar trebui sa o știți pe de rost atunci când luati decizia de a ne amâna plata salariilor.

Știm ca pentru voi un salariu de profesor este cat un prânz de negociere a unui contract… dar asta NU va da dreptul de a-i schilodi pe cei care au încercat sa va educe.

Regret ca trebuie sa scriu aceste rânduri!

Regret ca nu înțelegeți importanta educației si regret ca ați transformat minciuna in politica de stat!

Dar va promit ca NU O SA VA REGRET!

Voi, guvernanților, va luati salariile la timp???
Voi de ce nu va amânați plata salariilor???

Discut mereu cu elevii o replica care este cumva asociata politicienilor: “Multi si prosti”. Nu vi se aplica!

Pentru voi am alta replica: Puțini si răi!”

Elevii Colegiului Mihail Cantacuzino din Sinaia, solidari cu profesorii

„Pe dna Arieșan Aurora am cunoscut-o când eram doar un copil cu coatele pe prima mea bancă din școala generală. Fiind fiica doamnei învățătoare de pe atunci, venea mai mereu in vizita la orele noastre. Un om cald, cu suflet mare, bun si afectuos. Așa mi-o amintesc din primii mei ani de școala. Mai târziu, am ajuns sa o cunosc mult mai bine, poate chiar din prima clipă, cand cu un zâmbet de la catedra si pana la soare, a intrat în clasa mea. Clasă de liceu în momentul acela, clasă de filologie, clasa a 12-a. Fiind profesoara de engleză, la o clasă de filologie, dânsa a reprezentat un aspect important în promovarea competentelor lingvistice de la examenul de bacalaureat.
Am îndrăgit-o atunci, poate mai mult de cat o îndrăgeam înainte. Am ajuns sa cunosc omul din spatele catedrei dar si profesoara care m-a ținut pe linia de plutire. Un om bun, calm si răbdător… răbdătoare cu cei care erau mai buni la materia dânsei, răbdătoare cu cei care săreau de pe linia de plutire.
Am aflat apoi ca a ocupat o funcție importantă in colegiul meu si deși nu știam cum avea sa fie, am aflat mai târziu ca un profesor tânăr, pe un post atat de înalt de conducere era tot ceea ce noi, ca tineri, aveam nevoie. Libertate controlată, activități extracuriculare, olimpiade, seri de teatru, seri de film, competiții sportive teritoriale si alte activități care mai de care mai frumoase si mai plăcute.

Acum.. acest om pe care l-am descris in doar câteva rânduri, își cere si el niste drepturi obosite si prăfuite, de la niste oameni care nu au habar nici macar 10% ce înseamnă sistemul de învățământ, de la niste oameni cu funcții înalte care privesc cu stupoare de la etajul 10, ce se întâmpla la etajul 3 al scării sociale, se oripilează, dar nu schimba nimic, de la niste oameni corupți prin comportament, de la niste oameni care nu merita nici un gram de apreciere.

Deschideți ochii, oameni dragi! Citiți, informati-va! Mergeți prin scoli, analizați sistemul! Așezati-va în bănci, rămâneți la orele de curs! Simțiți-va iar ca la 17 ani! Analizați omul din fata catedrei si apreciați-l! La fel ca si voi si acel om are drepturi. Dreptul să muncească si sa fie plătit!
Haideți la școala sa fiți învățați de acești oameni lecția demnității!” scrie o fostă elevă pe pagina de Facebook a profesoarei Arieșan Aurora.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele