După ani de distrugere sistematică a companiilor de stat prin numiri politice, vin tot mai des la lumină detalii care explică dimensiunea dezastrului. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a confirmat joi seară, într-o declarație la Antena 3, că selecția managerilor pentru aceste companii este o farsă organizată de firme obscure, cu doar câțiva angajați, care mimează procesul de recrutare profesională.
„Sunt firme private care vin să colecteze CV-urile celor interesaţi din România şi să spună cine e bun. Şi a naiba selecţie, încât scoate din joben exact piesa care lipseşte din puzzle-ul politic”, a spus Miruță, explicând că acest sistem e „geniul răului” care garantează controlul politic total asupra companiilor de stat.
Potrivit ministrului, există cazuri în care managerii numiți își deschid firme cu același obiect de activitate ca instituția pe care o conduc, canalizând astfel bani publici spre afaceri personale.
Noua lege privind selecția directorilor este, în opinia sa, o barieră artificială prin care se elimină candidații competenți: „E ca şi cum i-ai spune unui om care vrea să devină pompier că nu poate depune cererea dacă n-a fost pompier înainte” spune ministrul.
Declarațiile vin la doar o zi după ce același ministru avertiza că tavanul Salinei Praid s-ar putea prăbuși oricând, ceea ce ar genera o catastrofă ecologică. Este încă o dovadă că numirile politice nu sunt doar o problemă de eficiență, ci și una de siguranță națională și mediu.
Vezi și Numirile politice distrug companiile de stat: Salrom e doar vârful aisbergului
Pe acest fond, continuăm analiza companiilor de stat sufocate de pierderi, sinecuri și lipsă de responsabilitate, în timp ce profesioniștii sunt ținuți departe de conducere prin mecanisme atent gândite.
Hidroelectrica și Romgaz: excepții temporare sau risc de capturare politică?
Hidroelectrica și Romgaz sunt deseori citate ca exemple de succes. Dar chiar și în aceste companii există riscul ca performanțele să fie subminate de politizare. În trecut, Hidroelectrica a fost aproape falimentată de „băieții deștepți”, iar Romgaz a fost folosită pentru proiecte megalomanice fără justificare economică.
Profesionalizarea temporară a managementului a fost impusă mai degrabă de contextul listărilor la bursă, nu de voință politică reală.
Poșta Română: faliment anunțat, dar sinecurile rezistă
Poșta Română este exemplul dureros al unei companii cu infrastructură națională, dar distrusă metodic de decenii de numiri politice. În 2023, Poșta a înregistrat pierderi de peste 180 de milioane de lei, în ciuda faptului că deține o rețea logistică imensă și un portofoliu stabil de clienți. Strategiile de digitalizare au eșuat constant, iar resursele au fost direcționate spre posturi de conducere inutile.
Compania Națională a Uraniului: în faliment, dar cu directori politici până în ultima clipă
Compania Națională a Uraniului a fost menținută artificial în viață ani la rând, deși nu mai era competitivă nici pe plan intern, nici internațional. Pierderile au fost de ordinul sutelor de milioane de lei, iar conducerea a fost schimbată frecvent pe criterii politice.
În 2023, compania și-a cerut în cele din urmă falimentul, fără ca vreo persoană responsabilă să fie trasă la răspundere.
Radioul și Televiziunea Publică: audiență în cădere, bugete uriașe
TVR și Radio România funcționează în continuare cu bugete masive alocate de la stat, dar cu rezultate minime în planul calității jurnalismului sau al audienței. Dincolo de conținutul discutabil, instituțiile sunt sufocate de angajări politice, contracte preferențiale și lipsă de transparență.
În 2024, TVR avea cheltuieli de personal de peste 300 de milioane de lei și pierderi de zeci de milioane.
Vezi și Fieful PSD de la Portul Constanța, vizitat de DNA
Portul Constanța: infrastructură strategică, management sub nivelul mării
Portul Constanța ar trebui să fie un motor regional de dezvoltare. În realitate, este un exemplu de stagnare administrativă. Conducerile politizate au ratat șansa transformării portului într-un hub logistic regional, în ciuda contextului geopolitic favorabil. În 2023, Portul a pierdut contracte majore în favoarea porturilor din Bulgaria și Grecia, în lipsa investițiilor și a unei strategii coerente.
Vezi și PSD contestă la CCR numirile interimare de la TVR și Radio România
Nimeni nu răspunde: între penal și ridicol
În toate aceste cazuri, lipsa de răspundere penală este o constantă. În timp ce managerii privați răspund pentru fiecare pierdere, în companiile de stat totul este „colectiv” și difuz. Practic, sinecura este singura garanție reală a unui post de conducere. Efectul? Incompetență, resemnare și pierderi cronice.
