La nivel continental se observă o tendință accentuată de creștere a inițiativelor utilizării numerarului, spune directorul juridic al BNR, Alexandru Păunescu.
Oficialul Băncii Naționale a României dă exemplul Băncii Centrale a Germaniei și a Danemarcei, care acordă accesului la numerar un rol mult mai important în prezent.
Totodată, amenințările informatice fac foarte costisitoare securitatea tranzacțiilor:
„Numerarul rămâne o piesă de bază în sistemul financiar, în special acolo unde infrastructura pentru plăți electronice nu este suficient de dezvoltată sau unde nivelul de educație financiare este unul scăzut. Deși tehnologia avansează rapid și vedem o creștere a plăților electronice, pentru mulți oameni accesul la numerar rămâne o provocare. Mai ales dacă ne gândim la persoanele cu deficiențe de vedere sau la cei cu niveluri scăzute de alfabetizare financiară”, a spus directorul juridic al BNR.
Franța și Germania țin la circulația numerarului
Păunescu e de părere și că banii cash, și pentru a cumpăra și pentru a economisi, sunt esențiali pentru categoriile de oameni care pur și simplu cred în folosirea lor pentru așa ceva. Simplul fapt că simt banii fizic în buzunar le dă importanță și un sens social și cultural mai bine conturat decât sumele de pe carduri:
„Plățile în numerar pot fi limitate de unele state pentru motive de interes public , dar fără să conducă la eliminarea numerarului”, adaugă oficialul BNR, exemplificând cu cazul Franței, unde există un plafon de 1.000 de euro pentru plățile cash ale consumatorilor:
„Dacă se depășește acel plafon, se aplică o amendă de până la 5% din suma plătită peste plafon, care se împarte între consumator și respectivul comerciant care a acceptat plata. În Slovacia, plafonul pentru plățile în numerar este de 5.000 euro, atât pentru plățile dintre comercianți, cât și pentru plățile de la consumatori către comercianți. În ceea ce privește persoanele fizice, limita maximă este de 15.000 euro”.
Sunt însă și țări fără asemenea plafoane, ca Germania, care nu are o limită la plățile numerar, dar comercianții ce acceptă plăți mai mari de 10.000 euro trebuie să identifice cumpărătorul. De altfel, numărul statelor care nu au restricții pentru plățile cu numerar este unul mic. Pe listă sunt, însă, Țările de Jos, Austria, Luxemburg, Islanda sau Cipru
. 
România are o poziție moderată spre conservatoare
Acum câțiva ani, Guvernatorul BNR spunea că, în cultura în care am fost formați, ne place să simțim fizic banii în buzunar, iar tezaurizarea este la mare cinste printre românii. Mugur Isărescu a vorbit recent și despre Suedia, promotoare a societății „fără cash”:
„Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society. Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo două milioane de pensionari care vor să plătească în continuare cu numerar. Astea sunt bau bau-ri, iar madame Christine Lagarde a spus foarte clar că o bună parte din populație preferă încă plățile cu bancnote”, a mai declarat Mugur Isărescu.
