Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, va depune un memorandum pentru desființarea Secției Speciale în ședința de Guvern care are loc vineri, de la ora 20:00. În documentul care ca fi prezentat în cadrul întâlnirii, Predoiu îi propune premierului Ludovic Orban ”susținerea soluției desființării SIIJ”:
”Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menționate, dispozițiile legale care reglementează funcționarea și organizarea SIIJ, precum și modul concret în care a funcționat Secția de la înființare până în prezent, propunem ca poziția Ministerului Justiției în raporturile cu autoritățile și instituțiile publice, respectiv cu instituțiile Uniunii Europene sau internaționale pe această temă să fie în sensul susținerii soluției desființării SIIJ”, se arată în document.
În memorandum, ministrul Justiției detaliază recomandările și documentele europene care critică funcționarea SIIJ și cer desființarea acesteia, cum ar fi reacțiile GRECO, ale Comisiei de la Veneția și raportul MCV.
Predoiu enumeră o serie de posibile abuzuri identificate de o parte a magistraților cu care ministrul s-a consultat. Printre acestea este enumerară și super-imunitatea pe care o pot căpăta procurorii SIIJ care pot fi anchetați doar de colegi de-ai lor, fără să existe o autoritate superioară care să verifice modul în care sunt desfășurate anchetele:
”Prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient – în cazul soluţiilor de clasare – fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii”.
Una dintre concluziile memorandumului susține că constituirea unei astfel de instituții, deși este considerată constituțională, contravine modului în care sunt organizate și funcționează parchetele din România, dar și principiului controlului ierarhic:
”Deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România și principiului controlului ierarhic. Argumentelor de legislație națională li se adaugă aspectele de conformare a reglementărilor naționale de constituire a secției cu cerințele europene – Consiliul Europei, Uniunea Europeană (inclusiv deciziile viitoare care vor fi pronunțate de CJUE în cauzele pendinte)”, se mai arată în document.
