Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat miercuri că România se confruntă cu o reținere de aproximativ 230 de milioane de euro din fondurile europene aferente PNRR. Motivul acestei sancțiuni financiare este neîndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor magistraților, un subiect care a generat tensiuni constante între puterea executivă, cea judecătorească și Comisia Europeană.
În acest context, Guvernul României a decis să informeze oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la consecințele economice pe care deciziile de blocare a reformei le au asupra bugetului național și a investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Disputa asupra jalonului și poziția Comisiei Europene
Deși autoritățile de la București au încercat să argumenteze că pașii făcuți până acum sunt suficienți, Comisia Europeană a rămas fermă pe poziție. În momentul de față, executivul european consideră că reforma pensiilor de serviciu pentru magistrați nu respectă cerințele de sustenabilitate și echitate asumate inițial de statul român.
„Avem o reținere de aproape 230 de milioane de euro. În momentul de față, Comisia nu consideră acest jalon ca fiind îndeplinit”, a explicat Premierul României, subliniind că mâine va fi transmisă informarea către CCR pentru a clarifica impactul financiar major al acestei situații.
Consecințe pentru cetățeni și investiții
Această pierdere financiară nu este doar o cifră contabilă, ci se traduce prin mai puține fonduri pentru infrastructură, sănătate sau educație. Blocajul jalonului privind pensiile speciale rămâne un punct vulnerabil care afectează întreaga arhitectură de finanțare a României pentru anul 2026.
În timp ce diverse grupuri de interese și curente politice încearcă să justifice menținerea privilegiilor, realitatea economică indică faptul că prețul acestor pensii este plătit direct din buzunarul contribuabililor români, prin pierderea fondurilor europene nerambursabile.
Informarea către CCR reprezintă un pas procedural rar, prin care Guvernul României încearcă să pună în balanță independența sistemului judiciar cu obligațiile financiare internaționale și interesul economic național.
