Preşedintele Croaţiei, Zoran Milanović, un critic al Uniunii Europene şi al NATO, susţinut de opoziţie, a câştigat cu o majoritate covârşitoare un nou mandat de cinci ani, duminică, învingând candidatul din partea partidului conservator aflat la putere în al doilea tur de scrutin, arată rezultatele oficiale, potrivit AP.
Milanovic a obţinut peste 74% din voturi, comparativ cu Dragan Primorac, contracandidatul său, care a obţinut aproape 26%, potrivit rezultatelor publicate de autorităţile electorale de stat din Croaţia după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.
Rezultatul reprezintă un imbold major pentru Milanović, care este un critic al sprijinului militar occidental acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Milanović este, de asemenea, un adversar acerb al prim-ministrului conservator al Croaţiei, Andrej Plenković, şi al guvernului său.
Într-un discurs rostit după publicarea rezultatelor, Milanović a declarat că victoria sa a fost un semn de aprobare şi încredere din partea alegătorilor, dar a prezentat, de asemenea, un mesaj „despre situaţia din ţară pentru cei care trebuie să audă”.
„Le cer (celor din guvern) să audă”, a spus Milanovic. ” Asta este ceea ce cetăţenii au vrut să spună. Acesta nu este doar un sprijin pentru mine”.
Milanović, 58 de ani, este cel mai popular politician din Croaţia şi este uneori comparat cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, pentru stilul său combativ de comunicare cu adversarii politici.
Triumful său pregăteşte terenul pentru o confruntare politică constantă cu premierul Plenković, cu care s-a contrazis în timpul primului său mandat.
De asemenea, Milanović a câştigat confortabil primul tur de scrutin din 29 decembrie, lăsându-i pe Primorac, un medic legist care a candidat fără succes la preşedinţie anterior, şi pe alţi şase candidaţi la mare distanţă. Turul doi a fost necesar deoarece Milanović nu a reuşit să obţină 50% din voturi lipsindu-i doar 5 000 de voturi, în timp ce Primorac a rămas mult în urmă, cu 19%.
Alegerile au avut loc în contextul în care Croaţia, care are o populaţie de 3,8 milioane de locuitori, se confruntă cu o inflaţie galopantă, scandaluri de corupţie şi un deficit de forţă de muncă.
La votul de duminică, Milanović a criticat din nou UE ca fiind „în multe privinţe nedemocratică” şi condusă de oficiali nealeşi. Poziţia UE conform căreia „dacă nu gândeşti la fel ca mine, atunci eşti duşmanul” echivalează cu „violenţa mentală”, a declarat Milanović.
„Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc şi să lucrez”, a spus el. „Voi lucra pentru a o schimba, atât cât pot în calitate de preşedinte al unei naţiuni mici”.
Milanović a fost prim-ministru în trecut, cu un bilanţ mixt. El îi acuză în mod regulat pe Plenković şi HDZ-ul său conservator de corupţie sistemică, în timp ce Plenković l-a catalogat pe Milanović drept „pro-rus” şi o ameninţare la adresa statutului internaţional al Croaţiei.
Analistul politic Višeslav Raos a declarat că Milanović, care vorbeşte tot mai deschis, nu are niciun motiv să „încerce să mulţumească pe cineva sau să încerce să se controleze”.
„Dacă nu a existat cooperare cu prim-ministrul în primii cinci ani (ai preşedinţiei sale), de ce ar exista acum?”, a spus el.
Deşi funcţia prezidenţială este în mare parte ceremonială în Croaţia, un preşedinte ales deţine autoritate politică şi este comandant militar suprem.
