Președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, are 10 consilieri personali. Este vorba de mai mulți consilieri decât are un ministru, sau chiar președintele criminal Vladimir Putin. Fostul președinte al Curții avea doar 3 consilieri personali. Consilierii beneficiază de spor de gestionare a fondurilor europene, afirmă Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER). Total nejustificat, aceștia pot încasa și pensie de serviciu. Busuioc îi datorează funcția fostului președinte PSD, Liviu Dragnea.
Vezi și Șeful Curții de Conturi nu are studii de specialitate, dar deține câștiguri uriașe
Sindicatul afirmă că potrivit legii, numărul maxim de posturi de consilieri personali de care putea beneficia președintele Curții de Conturi era de 4 și nu de 10. Potrivit acestuia, cu cele 10 posturi de consilier pe care le are în acest moment „în mod nelegal”, spune sindicatul, președintele Curții de Conturi se apropie de numărul de posturi (12) de care poate beneficia un vice-prim ministru cu portofoliu, depășind chiar numărul de posturi al unui ministru (8).
Sindicatul amintește că fostul președinte al Curții de Conturi, Nicolae Văcăroiu, avea doar 3 consilieri personali.
SNAPER susține că bugetul consumat de către Curtea de Conturi cu salariile celor 10 consilieri personali ai președintelui instituției depășește bugetul unei întregi camere județene de conturi, care trebuie să verifice sute de entități publice o dată la 3 ani.
Sindicatul mai afirmă că consilierii personali ai președintelui au fost incluși în proiectele europene derulate de Curtea de Conturi, „fără a trece printr-un minim proces de selecție pentru a se da posibilitatea tuturor auditorilor publici externi de a beneficia de această oportunitate”.
„Consilierii personali ai domnului Busuioc sunt ”abonații” sporului de gestionare al fondurilor europene, după cum rezultă din declarațiile de avere ale acestora (cu precizarea ca declarații de avere au depus doar consilierii personalii care au beneficiat de sporul de gestionare al fondurilor europene, restul neavând această obligație)”, arată SNAPER.
Sindicatul vine și cu câteva exemple:
„Doamna Comșa Simona (consilier personal al președintelui Busuioc) a câștigat în anul 2021 de la Curtea de Conturi (conform declarației de avere publicată pe site-ul CCR) venituri salariale nete de 145.952 lei anual (mai mult chiar decât un director de Cameră de Conturi);
Domnul Nichita Dumitru (consilier personal al președintelui Busuioc – la bază teolog și care fără să aibă vreo tangență cu domeniul a fost numit și președinte al Comitetului de Etică cu încălcarea chiar a Codului de Etică) a câștigat în anul 2021 venituri anuale nete în cuantum de 139.865 lei, (conform declarației de avere publicată pe site-ul CCR);
Domnul Costel Costineanu (consilier al președintelui Busuioc) a câștigat în anul 2021 venituri anuale nete în cuantum de 130.028 lei”.
În plus, SNAPER afirmă că, prin modificarea Regulamentului de organizare și funcționare printr-o Hotărâre de Plen, Curtea de Conturi a asimilat „în mod nelegal” consilierii personali ai membrilor Plenului Curții de Conturi funcției de auditor public extern. Asta deși ei „nu au nicio legătură cu activitatea de audit public extern, nu se supun acelorași incompatibilități ca și un auditor public extern, nu au aceleași obligații, nu au intrat în Curtea de Conturi în urma unui concurs organizat, ci pe ușa din spate, nu depun declarații de avere, în schimb beneficiază, în mod nelegal, de aceleași drepturi ca și un auditor public extern, inclusiv de toate sporurile (chiar și de cel de ORNIS, deși aceștia nu operează cu documente/informații clasificate)”, arată SNAPER.
„Prin această modificare s-a dorit ca restul persoanelor din cadrul Curții de Conturi, în speță juriștii, care susțin, în instanță rapoartele de control încheiate de Curtea de Conturi și deciziile emise de această instituție și care au fost angajați în urma unui concurs și care au aceleași drepturi, obligații și incompatibilități ca și auditorii publici externi care desfășoară activitățile specifice de audit public extern, să beneficieze, la rândul lor de aceleași drepturi salariale și de pensia specială, la fel ca și auditorii publici externi, prin asimilare.
Dar nicidecum, această prevedere legală nu se referă la consilierii personali ai membrilor Plenului Curții de Conturi care: nu au nicio legătură cu activitatea de audit public extern, nu se supun acelorași incompatibilități ca și un auditor public extern, nu au aceleași obligații, nu au intrat în Curtea de Conturi în urma unui concurs organizat, ci pe ușa din spate, nu depun declarații de avere, în schimb beneficiază, în mod nelegal, de aceleași drepturi ca și un auditor public extern, inclusiv de toate sporurile (chiar și de cel de ORNIS, deși aceștia nu operează cu documente/informații clasificate)”, arată SNAPER.
Sindicatul afirmă că nu există niciun act normativ care să definească categoria de persoane ce intră în sfera auditorului public asimilat, aceasta decizie fiind la latitudinea Plenului Curții de Conturi.
Sindicatul susține că „în curând, ne-am putea afla în situația hilară și injustă în care vom constata că persoanele cu atribuții administrative din Curtea de Conturi vor fi asimilate auditorului public extern și vor beneficia de pensie specială”.
