Președintele Iohannis, DNA sau Europarlamentarul PSD Cătălin Ivan are fiecare de împărțit câte ceva cu PSD și ALDE. Tăvălugul de legi care par nejustificate și lipsa de reacție reală la creșterea RoBOR sau a valutei europene, fac din diverse persoane sau instituții ale statului român adevărați acuzatori ai actualei Guvernări.
Alianța PSD-ALDE sprijinită de UDMR pare că nu face nimic bine, chiar dacă România se confruntă cu o creștere economică de 4 puncte procentuale. Preocuparea comisiilor parlamentare pentru legi care par să favorizeze abuzurile pe bani publici, deci care să protejeze angajați în administrație sau aleși, lasă neacoperite nevoi reale precum gestionarea gazelor din Marea Neagră sau a șefiei Consiliului UE.
Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat că niciunul dintre actualii miniştri ai cabinetului Dăncilă nu are „o tuşă europeană” şi că dacă PSD-ALDE ar avea o minimă preocupare pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ar face cât mai repede o remaniere guvernamentală.
„Cred că nu interesează pe nimeni această preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, pentru că dacă în mod serios PSD-ALDE ar fi interesaţi de această preşedinţie, şi-ar da seama că nu poţi să mergi acolo cu oameni atât de incompetenţi, de prost pregătiţi cum sunt cei din Guvern. PSD-ALDE, dacă ar avea o minimă preocupare pentru Preşedinţia Consiliului UE, ar face o remaniere mâine şi ar pune nişte oameni care să ştie minimal engleza şi să aibă cât de cât anvergura de a înţelege teme europene. Sigur că toţi am făcut o ţintă din Viorica Dăncilă, pe bună dreptate, nu are ce să caute acolo, nu o recomandă absolut nimic, nici măcar un secretar de stat într-un guvern nu putea fi, nu prim-ministru. Dar luaţi-i pe toţi ceilalţi. Dacă puteţi să îmi daţi un singur ministru din guvernul acesta cu o tuşă europeană, să îl vedeţi la o masă cu miniştri de resort din celelalte state europene, că poate duce o discuţie pe teme europene, eu pot să declar că Guvernul e pregătit. Dar eu nu găsesc nici măcar unul”, a susţinut Cătălin Ivan.
Poate în campanie internă, poate nu, Cătălin Ivan crede că:”Vom prelua preşedinţia, va fi o oportunitate care apare foarte rar şi pe care o vom rata, fiindcă în aceste 18 luni e perioada de pregătire, e perioada în care o deţii şi perioada în care predai preşedinţia. România ar fi putut pune pe agenda europeană teme foarte mari pentru românii din diaspora, pentru drepturile românilor care muncesc afară, pentru interesul României în această familie europeană. Dar nu ai cu cine, adică nu cu acest gen de politicieni de cea mai proastă calitate profesională, nu au competenţele necesare nici măcar să fie acolo, darămite să discute la nivel european. În aceste condiţii România nu va putea să discute nimic important. Este o oportunitate imensă ratată de România şi trebuie să ne resemnăm, fiindcă, democratic vorbind, acest guvern nu poate să pice decât prin moţiune de cenzură. (…) Acest guvern va merge liniştit până în 2020. Trebuie să ne resemnăm, aceştia ne vor reprezenta la Bruxelles, va fi o ruşine naţională, evident”.
Președintele Iohannis nu pare speriat de amenințările cu demiterea
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri, Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ care modifică şi completează Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
El arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, că această lege vizează intervenţii legislative de substanţă asupra unuia dintre cele mai importante acte normative ce reglementează activitatea autorităţii judecătoreşti.
Şeful statului precizează că CCR a constatat neconstituţionalitatea unui număr de 12 puncte din legea de modificare a Legii nr. 303/2004 şi a unui număr important de dispoziţii şi sintagme aflate în strânsă legătură cu acestea.
„Cu toate acestea, o serie de dispoziţii din legea transmisă la promulgare ridică în continuare probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare şi contradictorii, aspect cu consecinţe grave asupra exigenţelor calităţii legii, impuse de Legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar. De asemenea, prin conţinutul lor normativ, unele dintre reglementări sunt lipsite de coerenţă şi previzibilitate întrucât nu sunt corelate nici cu alte dispoziţii ale legilor ce compun ‘pachetul legislativ’ în materie de reformă în justiţie (Legea de modificare şi completare a Legii nr. 304/2004, respectiv Legea de modificare şi completare a Legii nr. 317/2004), putând afecta exigenţele constituţionale în materie de independenţă şi bună funcţionare a sistemului judiciar”, menţionează Iohannis în cererea de reexaminare.
DNA avertizează, Comisia Iordache nu are urechi, nu vede!
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, vineri, că a realizat o evaluare a impactului pe care modificările aduse Codului penal îl vor avea asupra investigaţiilor penale, în situaţia în care vor intra în vigoare, printre consecinţele identificate numărându-se şi dezincriminarea unor categorii largi de fapte.
„După modelul adoptării modificărilor la Codul de procedură penală, şi modificările aduse Codului penal de către Parlament au fost adoptate fără a ţine seama de observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale”, se arată într-un comunicat DNA.
Conform aceleiaşi surse, intrarea în vigoare a modificărilor adoptate la Codul penal va determina, pe lângă dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancţionate de legea penală şi care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege, reducerea limitelor de pedeapsă pentru anumite infracţiuni, ceea ce ar avea ca efect prescrierea unor fapte.
Alte consecinţe identificate de procurorii anticorupţie ar fi condiţiile suplimentare pentru ca anumite fapte să poată intra în sfera infracţiunilor şi pentru ca anumite instituţii impuse prin directive europene, cum ar fi confiscarea extinsă, să poată fi aplicate efectiv, ceea ce va îngreuna recuperarea foloaselor obţinute prin infracţiuni, dar şi majorarea nejustificată a standardului de probă, ceea ce va face mai dificilă dovedirea unor fapte ilicite.
„La infracţiunea de dare de mită, modificările aduse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite pentru care nu s-a formulat denunţ în termen de 1 an de la săvârşirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte. (…) Se încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, în sensul în care persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică pot suferi consecinţe diferite în funcţie de momentul la care este formulat denunţul, deşi, din perspectiva pericolului social şi al atitudinii de regret a faptei, nu există nicio distincţie care să justifice această diferenţă de tratament”, precizează DNA.
Procurorii mai apreciază că, în cazul traficului de influenţă, condiţia suplimentare ca fapta să fie săvârşită strict în scopul obţinerii unui folos material şi cerinţa ca promisiunea să fie urmată de intervenţie restrâng extrem de mult domeniul de aplicare a infracţiunii.
„Abuzul în serviciu prevăzut de art. 297 este practic dezincriminat, iar abuzul cu obţinere de folos pentru sine sau pentru altul, prevăzut la art. 132 din legea 78/2000 (pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie), este abrogat. (…) Prin modificarea art. 309, s-a exclus în mod nejustificat abuzul în serviciu dintre infracţiunile cu consecinţe deosebit de grave (pentru care limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorau) cu consecinţa reducerii termenului de a prescripţie, ceea ce înseamnă că autorii faptelor nu mai pot fi traşi la răspundere penală”, susţin procurorii.
Ei consideră, totodată, că, deşi aria confiscării extinse aparent se lărgeşte şi va cuprinde toate infracţiunile cu pedepse mai mari de patru ani, se introduc condiţii suplimentare care îngreunează aplicarea acestei măsuri.
„Se restrânge sfera funcţionarului public, fiind eliminată o întreagă categorie de persoane care exercită servicii de interes public (notari, experţi judiciari etc.). (…) Se restrânge în mod nejustificat sfera informaţiilor nedestinate publicităţii, ceea ce va influenţa conţinutul tuturor infracţiunilor care conţin această sintagmă, având ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte ce aduc o atingere gravă valorilor ocrotite de lege”, se menţionează în comunicat.
Alte modificări criticate sunt cele privind infracţiunea de favorizarea făptuitorului, care îngreunează pedepsirea corupţiei în sistemul judiciar, adică acele fapte care vizează cumpărarea soluţiilor procurorului sau judecătorului şi traficarea influenţei în acest scop, fiind create imunităţi discreţionare în faţa legii.
„Se dezincriminează practic infracţiunea de mărturie mincinoasă şi se obstrucţionează înfăptuirea justiţiei. (…) Limitarea nejustificată a sporului de pedeapsă la 3 ani face ca pedepsele ce se pot stabili în caz de concurs de infracţiuni să încurajeze infracţionalitatea multiplă, concursul, recidiva. (…) Infracţiunile de corupţie şi cele asimilate, precum şi infracţiunile de fraudare a fondurilor europene intră în sfera acelora pentru care acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, devine circumstanţă atenuantă”, mai susţin procurorii.
În opinia acestora, obligaţiile impuse la stabilirea pedepsei închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere capătă un caracter facultativ, ceea ce slăbeşte forţa coercitivă a acestui tip de pedeapsă, o face mai puţin eficientă şi descurajantă, iar liberarea condiţionată în cazul pedepsei închisorii se va realiza mult mai uşor.
DNA anunţă că evaluarea realizată a fost transmisă în cursul zilei de vineri către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
