Primii bani de la Uniunea Europeană pentru redresarea economiei româneşti afectată de pandemie vor intra în octombrie. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, crede că acest lucru se va întâmpla la sfârşitul lunii septembrie, iar primii bani vor intra în conturi în octombrie.
Aşa că putem începe construcţia autostrăzii spre Moldova una dintre cele mai moderne din Europa, anunţă ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. Oficialul ne avertizează însă că fondurile pentru şoseaua de viteză, trenurile cu hidrogen și alte proiecte s-ar putea bloca dacă nu vom respecta anumite promisiuni. De pildă eliminarea pensiilor speciale.
30 de miliarde de euro ar urma să ia România de la Uniunea Europeană pentru infrastructură, turism şi mediu. Câteva state membre au primit deja primele transe. România încă aşteaptă aprobarea proiectelor.
Vezi și Ghinea rămâne ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Oficialii mizează mult pe proiectele de infrastructură. Până în 2026 Guvernul îşi propune să facă 434 de kilometri noi de autostradă. Adică jumătate din ce a făcut România până acum în întreaga sa istorie.
Este vorba de Autostrada Moldovei şi continuarea autostrăzii Transilvaniei. Iniţial, Bruxellesul ne-a refuzat.
Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene: “Au dat ochii peste cap. După câteva luni cât noi le-am zis că nu renunţăm”.
Cât costă un kilometru de autostradă
Cristian Ghinea: ”Pe A7, la câmpie. Vorbim de un cost mediu între 8 şi 11 milioane de euro pe kilometru.”
Este o autostradă scumpă pentru că a crescut prețul materialelor de construcție. În plus, trebuie respectate cele mai dure condiții de mediu. Autostrada ar urma să aibă fâşii forestiere de-a lungul ei şi staţii de încărcare electrice. Trebuie asigurate condiţii şi pentru maşinile care se conduc singure.
La fiecare 6 luni România va raporta cât a construit şi va cere banii. O comisie europeană va verifica stadiul lucrărilor şi abia apoi va aproba fondurile.
În plus, până în 2026 ar trebui să terminăm două linii noi de metrou, în Bucureşti şi la Cluj. Ar trebui să cumpărăm şi 12 trenuri pe hidrogen.
Iar unii bugetari din 18 instituţii ale statului vor fi înlocuiţi cu programe de calculator cu inteligenţa artificială.
Ce-i drept, toate aceste planuri foarte optimiste se pot bloca în orice clipă.
Comisia va crea un tablou de bord pe care va publica transparent realizările României, dar şi banii trimişi. Pe tablou vor exista câteva borne roşii. Dacă nu vor fi atinse, fluxurile de bani se vor opri imediat. De pildă, dacă până în 2022 nu renunţăm la pensiile speciale sau până în 2023 nu introducem o taxă pentru maşinile poluante.
Mai multe despre condiţiile în care România va primi bani europeni prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienta, aflaţi de la ministrul Cristian Ghinea.
