Reproșurile aduse DNA de către Adina Florea, propusă de Tudorel Toader la șefia structurii anticorupție, se regăsesc și într-un mare dosar pe care chiar procuroarea din Constanța l-a prezentat drept reprezentativ pentru activitatea sa. Astfel, în dosarul ”Mită în poliție” deschis la Constanța în 2009, menționat de Florea în interviul pentru G4Media.ro, 10 din cei 39 de suspecți și inculpați au fost scoși de sub urmărire penală sau achitați. În urma aceluiași dosar, 34 de polițiști au dat în judecată statul pentru că Parchetul, în euforia comunicării, le-a publicat datele personale, fiecare polițist primind câte 8.000 de lei printr-o decizie definitivă.
Adina Florea a reproșat DNA ”abateri de la rigorile statului de drept”, numărul prea mare de achitări și ”modul în care s-au respectat drepturile procesuale ale părților, comunicarea publică.”
În iunie 2009, o treime dintre polițiștii de la Poliția Rutieră Constanța erau ridicați de mascați și aduși la audieri într-un mega-dosar de corupție. Speța era instrumentată de Adina Florea, astăzi propunerea ministrului Justiției pentru șefia DNA. În interviul acordat pentru G4Media.ro, Adina Florea a menționat acest dosar la capitolul ”cauze importante” pe care le consideră reprezentative pentru activitatea sa: ”Am lucrat apoi împreună cu doamna procuror Puiu la dosarul referitor la luarea de mită de la Poliția Rutieră Constanța, au fost 50 de percheziții simultan. S-au finalizat cu trimiteri în judecată și condamnări”.
În realitate, dosarul instrumentat de Adina Florea în 2009 s-a finalizat cu trimiteri în judecată, condamnări, dar și cu achitări. În 2013, atunci când acest dosar s-a încheiat, 10 dintre cei 39 de suspecți și inculpați au fost scoși de sub urmărire penală sau achitați definitiv.
Asta înseamnă o rată de eșec de 25% în acest dosar, în condițiile în care rata de achitări a DNA, criticată de Florea ca fiind prea mare, ajunge undeva la 14%.
În același interviu, dar și în proiectul de management cu care a obținut nominalizarea ministrului Tudorel Toader, Adina Florea a subliniat că ”numărul în creștere al achitărilor arată că nu s-au respectat rigorile statului de drept”.
În iunie 2009, presa din Constanța relata despre ”decimarea corupției din Poliția Rutieră”. Era vorba de un dosar de răsunet, cu 50 de percheziții și 39 de polițiști suspectați că ar fi luat șpagă și care au fost săltați de mascați, băgați în dube și duși la sediul Direcţiei Generale Anticorupţie Constanţa.
Speța, printre puținele de o asemenea amploare pentru Constanța anului 2009, era instrumentată de Adina Florea, atunci prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.
Doar că, în euforia evenimentelor, jurnaliștilor le-au fost puse la dispoziție rezoluția de începere a urmăririi penale și propunerile de arestare formulate pe numele unora dintre polițiști, fără ca datele cu caracter personal din aceste documente să fie protejate.
Astfel, 34 de polițiști au dat în judecată Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, cerând fiecare despăgubiri morale de câte 50.000 de lei. Patru ani mai târziu, fiecare polițist a obținut câte 8.000 de lei, printr-o decizie definitivă a Tribunalului Buzău (Hotarârea 1734/2013 din 30.09.2013).
Or, Adina Florea a reproșat DNA în interviul pentru G4Media.ro tocmai ”modul în care s-au respectat drepturile procesuale ale părților, comunicarea publică”, o acuzație care i se poate imputa activității ei de procuror într-unul din dosarele pe care le consideră reprezentative.
Pe de altă parte, din cei 39 de polițiști suspectați inițial că ar fi luat șpagă pentru a nu aplica amenzi în trafic, 10 au fost fie scoși de sub urmărire penală pe parcursul anchetei procurorilor, fie achitați definitiv.
George Caraivan, la acea vreme liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), filiala Constanţa, se arăta nemulțumit de instrumentarea dosarului de mită care afectase o treime din polițiștii de la Rutieră: ”Din punctul nostru de vedere, a fost o mare nedreptate şi au fost mulţi oameni chinuiţi degeaba, pentru nişte convorbiri telefonice interceptate, care se puteau interpreta în mai multe feluri. Dacă cineva te sună să-l ajuţi într-o chestie, iar tu, ca să scapi de el, îi zici da, nu înseamnă că l-ai şi ajutat”.
Pe de altă parte, George Caraivan este un personaj controversat pe plan local. În prezent șef al unui post de poliție din mediul rural, Caraivan a fost acuzat de Sindicatul Europol, în 2017, prin vocea lui Cosmin Andreica, de imixtiune în activitatea subalternilor săi pentru că i-ar fi supus unui control în urma unor soluții pe care aceștia le dădeau în diferite dosare. Caraivan a fost cercetat de șefii săi de la IPJ Constanța, însă nu se cunosc date despre finalizarea anchetei.
De precizat ar fi și că unul dintre polițiștii achitați în dosarul mitei din 2009, Elvid Daniel Babalîc, a fost din nou ridicat de procurori în 2016, fiind suspectat de aceleași fapte de corupție, dar și pentru că ar fi înșelat Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, cerând bani pentru plata unei chirii fictive. În realitate, susțin procurorii, polițistul nu plătea chirie și cheltuia banii în interes personal. Elvid Daniel Babalîc le-a spus judecătorilor că este nevinovat și că așteaptă administrarea probelor.
Nu în ultimul rând, unul dintre angajații Serviciului Rutier Constanța, Edvin Osman, a fost cercetat din greșeală în cadrul dosarului ”Mită în poliție”. Potrivit unui articol publicat de ziuadeconstanța.ro în 2013, Osman a fost confundat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța cu un coleg, organele de anchetă explicând că totul a pornit din cauza Inspectoratului General al Poliției, care ar fi încurcat o serie de documente privitoare la doi agenți cu nume asemănătoare. Statul român a fost obligat să-i plătească lui Edvin Osman 40.000 de lei reprezentând daune morale.
De Vlad Mitu
