Procuroriii din CSM critică afirmațiile Vioricăi Dăncilă din Paralamentul European privind funcționarea sistemului judiciar din România. Este vorba despre acreditarea ideii că procurorii înregistrează toate plângerile vizând magistraţii, punând astfel presiune pe judecători.
Procurorii din CSM o critică pe Dăncilă pentru afirmațiile referitoare la cei 3.000 de judecători și procurori care ar fi fost cercetați de DNA pe parcursul ultimilor patru ani.
„Dacă suntem sinceri, de la aceste abuzuri grave trebuie să începem. În ultimii ani, peste 3000 de magistrați au fost chestionași de DNA. Pratic, jumătate dintre magistrați. Nu o spun doar eu, o spun asociațiile de magistrați din România. Prin astfel de dosare contrafăcute au fost îndepartați din funcție un judecător al CCR și mulți alți judecători. În final, toți au fost achitați sau dosarele clasate, dar ei au fost îndepărtați”, a spus premierul în plenul PE.
Procurorii din CSM spun că este vorba despre o afirmație gravă, nesusținută factual și nepermisă într-un stat de drept. Spun cei din CSM că este obligația procurorilor să înregistreze toate plângerile care sunt depuse, fie că sunt sau nu fondate, și să facă cercetări în legătură cu ele.
A sugera că deschiderea unor anchete după astfel de plângeri ar fi o modalitate de a pune presiune pe judecătorii și procurorii care sunt vizați în acestea nu este susținută în realitate.
Procurorii mai spun că este nevoie ca autoritățile să transmită un mesaj echilibrat în legătură cu sistemul judiciar astfel încât încrederea cetățenilor în actul de justiție să fie consolidată.
Comunicatul Secției pentru procurori a CSM:
„Secţia pentru procurori, cu majoritate a luat act cu îngrijorare de declaraţiile publice ale prim-ministrului din data de 3 octombrie 2018, din Plenul Parlamentului European, privind funcţionarea sistemului judiciar din România.
Acreditarea ideii că prin îndeplinirea de către procurori a obligaţiei legale de a înregistra orice sesizare adresată de justiţiabili, inclusiv plângerile vizând magistraţii (peste 98% din aceste dosare penale au la bază o astfel de modalitate de sesizare), se creează un sistem de presiune asupra magistraţilor vizaţi de aceste plângeri, reprezintă o afirmaţie gravă, nesusţinută factual şi nepermisă într-un stat de drept.
Atribuirea unor conotaţii negative generale soluţiilor de achitare, care în România se încadrează în limitele normale la nivel european, este un demers de natură a decredibiliza întreaga activitate a Ministerului Public.
Secţia subliniază faptul că toate probele administrate în cursul urmăririi penale sunt supuse evaluării, sub aspectul legalităţii, numai judecătorilor. Afirmaţia că soluţiile pronunţate de magistraţi s-ar dispune dincolo de o astfel de evaluare făcută exclusiv de judecători, în afara cadrului legal ori ca efect al unor presiuni de orice natură, are un real potenţial de afectare a independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei.
Secţia asigură că procurorii îşi exercită atribuţiile în conformitate cu rolul lor constituţional de apărare a ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, având ca unic temei legea.
Secţia pentru procurori reiterează imperativul unui mesaj public echilibrat şi responsabil care să consolideze încrederea cetăţeanului în actul de justiţie, îndatorire care revine deopotrivă tuturor reprezentanţilor instituţiilor publice.”
De Vlad Mitu
