Guvernul României a pus în analiză, în primă lectură, un proiect de act normativ care vizează direct eficientizarea aparatului de stat și eliminarea unor practici considerate inechitabile de către opinia publică. Măsura principală privește persoanele care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare, dar care aleg să rămână active în structurile de stat.
Conform noii propuneri, acești angajați vor putea rămâne în activitate doar la cerere, însă cu o condiție financiară drastică: reducerea cuantumului pensiei cu un procent semnificativ.
Reguli noi pentru pensionarii din sistemul militar și de serviciu
Proiectul prevede că beneficiarii acestor tipuri de pensii care doresc să ocupe în continuare o funcție salarizată de la bugetul de stat vor trebui să accepte o diminuare de 85% a cuantumului pensiei pe durata activității. Această măsură este menită să descurajeze „reangajarea” imediată a pensionarilor tineri în structurile statului pe salarii mari, cumulând ambele venituri.
Principalele prevederi includ:
Activitate la cerere: Rămânerea în sistem nu mai este automată, ci necesită aprobări specifice.
Reducerea pensiei: Plata a doar 15% din valoarea pensiei pe perioada în care persoana încasează și salariu de la stat.
Transparență: Obligația de a declara veniturile din ambele surse pentru a evita suprapunerile neautorizate.
Încetarea detașărilor netransparente
Un alt punct cheie al proiectului vizează practica detașărilor funcționarilor publici. În prezent, mulți angajați ajung să ocupe funcții de conducere sau poziții privilegiate prin detașări succesive, ocolind astfel concursurile pe post.
Noul document propune ca toate detașările funcționarilor publici să înceteze la termenele stabilite, fără posibilitatea de prelungire automată care să blocheze posturile ani la rând. Această măsură este văzută ca un pas esențial în eliminarea „sinecurilor” – funcții acordate pe criterii de loialitate politică sau personală, în detrimentul competenței profesionale.
Reforma Guvernului Bolojan
Această inițiativă se aliniază viziunii administrative a Premierului României, Ilie Bolojan, care a susținut constant nevoia de a avea un stat suplu și eficient. Criticii sistemului actual argumentează că bugetul public nu mai poate susține povara unor venituri duble pentru categorii care, legal, au ieșit deja la pensie la vârste timpurii.
Reforma este privită cu speranță de mediul privat, care a solicitat în repetate rânduri ca efortul fiscal să nu cadă doar pe umerii companiilor, ci să fie însoțit de o restructurare reală a cheltuielilor cu personalul bugetar. Dacă va fi adoptat în forma actuală, proiectul ar putea reprezenta una dintre cele mai importante schimbări de paradigmă în funcția publică din ultimii ani.
Vezi și Grindeanu vrea impozitarea multinaționalelor, nimic despre pensii speciale sau salarii la stat
Impactul bugetar al acestor măsuri este unul major, Guvernul României estimând o economie de aproximativ 1,2 miliarde de lei doar în primul an de aplicare. Această sumă rezultă din reducerea cu 85% a pensiilor pentru cele aproximativ 15.000 de persoane care figurează în prezent ca beneficiari de pensii de serviciu sau militare și care ocupă simultan posturi salarizate la stat.
Prin încetarea detașărilor și blocarea ocupării funcțiilor publice fără concurs, se estimează o diminuare a cheltuielilor de personal cu încă 250 de milioane de lei, bani care în anii precedenți alimentau aparatul birocratic prin indemnizații de detașare și sporuri de conducere acordate temporar.
Aceste sume sunt esențiale pentru planul de reducere a deficitului bugetar, contribuind cu aproximativ 0,1% din PIB la efortul de consolidare fiscală asumat pentru anul 2026.
