Tot mai mulți manifestanți continuă să se adune în Piața Victoriei din București și în alte orașe din țară pentru a susține independența justiției, pe fondul unei nemulțumiri publice accentuate față de modul în care funcționează sistemul judiciar la nivel înalt. Protestele au loc în serii succesive și atrag participanți din medii diverse, fără o afiliere politică declarată.
Ce cer manifestanții
Mesajul central al protestelor este legat de apărarea statului de drept și de funcționarea justiției fără influențe politice sau de grup. Participanții reclamă lipsa de transparență, blocajele instituționale și decizii considerate de ei favorabile unor rețele de putere, nu interesului public.
Sloganurile și pancartele afișate fac referire la responsabilitate, curaj instituțional și nevoia de reformă reală, nu de ajustări cosmetice.
De ce apare numele Liei Savonea
Numele Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, este frecvent menționat în discursul protestatarilor, în special după apariția unor investigații jurnalistice care pun sub semnul întrebării modul de funcționare a vârfului sistemului judiciar.
Manifestanții nu invocă o singură decizie punctuală, ci un cumul de percepții legate de:
rolul conducerii ÎCCJ în arhitectura actuală a justiției,
influența deciziilor administrative asupra dosarelor sensibile,
lipsa unor reacții ferme față de problemele semnalate public în sistem.
Este important de precizat că acuzațiile formulate în stradă reprezintă opinii și percepții civice, nu concluzii judiciare.
Alte nume și instituții vizate
Pe lângă Lia Savonea, în mesajele protestatarilor apar referiri și la:
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,
conducerea unor instanțe sau parchete,
decidenți politici acuzați că ar fi influențat indirect sistemul judiciar.
Tema recurentă este aceea a unei justiții percepute ca fiind tot mai opace și mai greu de controlat democratic.
Reacții din sistemul judiciar
În paralel cu protestele, au existat reacții instituționale prudente din partea unor structuri ale magistraturii, care au respins ideea unei „justiții capturate”, dar au admis necesitatea clarificării unor probleme de funcționare și comunicare publică.
Această distanță între discursul străzii și cel instituțional explică, în mare parte, persistența protestelor.
De ce contează aceste proteste
Indiferent de pozițiile individuale, manifestațiile readuc în spațiul public o temă esențială: încrederea în justiție.
Pentru mulți participanți, protestul nu este despre o persoană anume, ci despre sentimentul că mecanismele de control și echilibru nu mai funcționează eficient.
Sunt o serie se protestanți, mai riguroşi, care corbesc despre răul pe care l-a făcut sistemului fostul ministru și lider PNL, Cătălin Predoiu.
Cătălin Predoiu preia interimatul ca prim-ministru
Faptul că protestele continuă arată o presiune civică reală pentru claritate, responsabilitate și reformă, într-un domeniu-cheie pentru funcționarea statului.
