Plenul reunit al Parlamentului a votat marți, 2 iunie, numirea noii structuri de conducere a Institutului Cultural Român (ICR). În urma votului, Corina-Raluca Încroșnatu (propusă de grupul PSD) a trecut de votul Senatului și a preluat funcția de președintă a instituției. Posturile de vicepreședinți au fost obținute de Adriana Gae (propusă de grupul AUR) și Attila Weinberger (propus de grupul UDMR), reconfirmând un nou algoritm politic la nivelul agenției care gestionează imaginea culturală a României în străinătate.
Totodată, în Consiliul de Administrație al ICR a fost numit și naistul Nicolae Voiculeț.
Noua echipă de conducere a atras imediat reacții extrem de dure din partea oamenilor de cultura, pe fondul legăturilor politice ale noilor șefi ai instituției. Corina Încroșnatu a fost anterior vicepreședintă a Fundației Europene „Nicolae Titulescu”, condusă de Adrian Năstase, în timp ce Adriana Gae a activat ca operator de date pentru AUR în 2024, chiar în perioada în care era angajată a ICR. De asemenea, Nicolae Voiculeț este descris în spațiul public drept un participant activ la protestele AUR și un simpatizant al curentelor suveraniste.
Fostul ministru al Culturii, diplomatul și eseistului Theodor Paleologu, a lansat o critică vehementă pe rețelele sociale la adresa acestei formule de conducere. Acesta a numit noua echipă drept una „compusă din absolute nulități” și a definit-o ca fiind oglinda perfectă a majorității parlamentare formate din PSD și AUR. Paleologu a subliniat că orice instituție aflată în subordinea Parlamentului ajunge să reflecte direct problemele din legislativ, amintind că degradarea ICR a început din momentul în care fostul premier Victor Ponta l-a înlăturat pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea institutului.
Un istoric al numirilor bazate pe interese de partid
Promovarea unor persoane pe criterii strict politice sau de fidelitate față de partid reprezintă o practică aplicată de PSD de fiecare dată când se reîmpart funcțiile de management la ICR. În locul unor concursuri deschise pentru specialiști și diplomați de carieră, posturile din cadrul institutului și din marile filiale externe sunt folosite ca monedă de schimb politic.
Efectele negative ale acestui tip de management au fost vizibile în repetate rânduri prin scandaluri de proporții internaționale. Un caz de referință a rămas cel de la filiala din Regatul Unit, unde Catinca Nistor și-a încheiat activitatea la ICR Londra în urma unor puternice contestări publice. Numirea sa, susținută politic la acea vreme, a atras critici severe din cauza lipsei proiectelor culturale de anvergură și a deciziei de a utiliza fondurile publice pentru închirierea unui apartament de lux în capitala britanică, refuzând locuința gratuită oferită chiar în sediul oficial al institutului.
Slăbirea imaginii României în spațiul extern
Prin noul vot din Parlament, structura de conducere a ICR rămâne subordonată intereselor politice electorale, un mecanism criticat constant de asociațiile independente de scriitori și artiști.
Analiștii independenți avertizează că, în absența unei reforme profunde a legii de funcționare a ICR și fără impunerea unor criterii stricte de expertiză internațională, institutele din străinătate vor continua să funcționeze sub standardele europene. Schimbările periodice de personal, corelate strict cu negocierile din Parlament, blochează dezvoltarea unor strategii culturale pe termen lung și afectează grav parteneriatele cu marile instituții culturale din lume.
