Reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD ar putea desființa sute de primării, ar putea reduce numărul aleșilor locali cu până la 18.000 și ar putea schimba structura județelor. Dincolo de economiile promise, social-democrații au și o miză politică importantă: redesenarea hărții electorale înaintea alegerilor din 2028. Iar nemulțumirea din comunitățile mici ar putea deveni o oportunitate pentru AUR.
PSD vrea să redeseneze harta administrativă a României, iar momentul ales nu este lipsit de semnificație.
Argumentele oficiale sunt cunoscute: reducerea cheltuielilor publice, eliminarea administrațiilor locale care nu se pot susține financiar și crearea unor unități administrative mai puternice, capabile să atragă fonduri europene. Sunt motive evidente și greu de contestat în principiu. Există însă și o miză mai puțin declarată: controlul politic asupra viitoarei configurații electorale, înaintea alegerilor locale din 2028.
Nu este doar o interpretare din afara partidului. Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului și unul dintre criticii actualei conduceri social-democrate, a avertizat că reforma ar putea deveni o „hartă a PSD-ului pentru alegerile din 2028”. În opinia sa, partidul ar putea urmări să-și maximizeze numărul de primari și de alegători prin redesenarea organizării administrative. Declarația a fost făcută miercuri, la Digi24, și preluată de HotNews.
Există însă și un risc electoral pe care social-democrații par să-l subestimeze. Comasarea primăriilor, pierderea funcțiilor locale și schimbarea statutului unor orașe pot genera nemulțumiri puternice în comunitățile mici. Acolo unde PSD pierde primari, organizații locale și rețele politice construite în timp, AUR ar putea găsi terenul potrivit pentru a câștiga zeci de primării. Nu este un rezultat inevitabil, dar este un scenariu politic care merită luat în calcul.
PSD vrea comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori și a orașelor sub 10.000
Planul social-democraților a devenit mai concret luni, 9 noiembrie, când europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a prezentat șase criterii care ar urma să stea la baza evaluării localităților.
Unul dintre scenariile analizate prevede comasarea tuturor comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În aceeași categorie ar urma să intre orașele care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. Benea a explicat că peste 55% dintre orașele României nu mai îndeplinesc acest criteriu demografic, deși păstrează structuri administrative specifice mediului urban.
Potrivit datelor prezentate de coordonatorul grupului PSD, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar alte aproximativ 1.100 au cel mult 3.000 de locuitori. Aceste cifre arată dimensiunea potențială a reorganizării, dar nu reprezintă o listă definitivă a localităților care vor fi comasate.
Cele șase criterii propuse de PSD sunt populația și demografia, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea și serviciile publice locale. În evaluare ar urma să conteze atât raportul dintre veniturile proprii și cheltuielile primăriilor, cât și accesul oamenilor la școli, dispensare, infrastructură, transport și servicii de bază.
Pe baza acestor criterii ar urma să fie construită o „matrice a sustenabilității”, cu un algoritm de punctare care să indice ce unități administrativ-teritoriale pot funcționa în actuala formulă și unde sunt necesare reorganizări.
Până la 18.000 de aleși locali ar putea dispărea după 2028
Unul dintre cele mai importante efecte politice ale reformei este reducerea numărului de funcții alese la nivel local.
Potrivit estimărilor prezentate de Dragoș Benea și relatate de HotNews și Mediafax, între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea să nu mai ocupe funcții după 2028. În această categorie intră primari, viceprimari și consilieri locali.
Pentru administrația publică, PSD susține că reorganizarea ar însemna reducerea cheltuielilor de funcționare și mentenanță și concentrarea resurselor în structuri administrative mai eficiente. Pentru partide, însă, dispariția acestor funcții înseamnă și o schimbare majoră a raporturilor de putere în teritoriu.
În România, primăriile mici nu sunt doar instituții administrative. Ele reprezintă centre de influență politică, organizații locale, rețele de susținere și puncte de mobilizare electorală. Un primar care pierde funcția în urma comasării nu dispare automat din viața politică, dar își poate pierde o parte importantă din influență.
Dragoș Benea a recunoscut că reforma presupune un cost politic și a susținut că PSD este pregătit să și-l asume. Social-democratul a precizat că localitățile nu își vor pierde identitatea și că dispariția unei primării nu înseamnă desființarea satului sau a comunității respective. În schimb, instituția administrativă și consiliul local ar urma să fie absorbite în structura noii unități.
De la 41 de județe la 15? Ce a spus, de fapt, PSD
Discuția despre reorganizarea administrativă a depășit acum nivelul comunelor și orașelor. Dragoș Benea a declarat că reforma ar trebui să vizeze și județele, invocând ca posibil reper organizarea teritorială a celor 15 Curți de Apel din România.
Ideea a fost preluată miercuri de Digi24, care a prezentat scenariul reducerii numărului de județe de la 41 la 15. O asemenea schimbare ar însemna o reorganizare profundă a administrației teritoriale, prin gruparea mai multor județe în structuri mai mari.
Este important de precizat că PSD nu a prezentat o hartă oficială și nici o decizie privind reducerea la 15 județe. Benea a spus explicit că numărul nu este stabilit și a enumerat mai multe variante posibile: 15, 18, 20, 22 sau chiar 12. Modelul Curților de Apel este, în acest moment, un punct de pornire pentru dezbatere, nu un proiect administrativ finalizat.
Reconfigurarea județelor ar ridica întrebări mult mai complicate decât simpla comasare a unor comune: unde ar fi centrele administrative, cum s-ar redistribui instituțiile publice, ce s-ar întâmpla cu personalul și cum ar fi reprezentate comunitățile aflate la distanță de noile centre de decizie.
Deocamdată, PSD nu a prezentat răspunsuri concrete la aceste întrebări.
Constantin Toma: PSD ar putea pregăti harta electorală pentru 2028
Avertismentul cel mai direct privind miza politică a reformei vine chiar din interiorul PSD. Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a declarat la Digi24 că există o suspiciune rezonabilă ca partidul să urmărească nu doar eficientizarea administrației, ci și obținerea unui avantaj electoral în 2028.
„Cu siguranță va fi o hartă a PSD-ului pentru alegerile din 2028”, a afirmat Toma, potrivit Digi24. El a susținut că social-democrații ar putea gândi mai multe mutări în avans, astfel încât să ajungă în 2028 cu mai mulți primari și mai mulți alegători.
Primarul Buzăului nu contestă necesitatea unei reforme administrative. Critica sa vizează modul în care este pregătită și riscul ca un proiect de asemenea amploare să fie construit în interiorul unui singur partid, fără o dezbatere politică și profesională suficient de largă.
Aici apare una dintre vulnerabilitățile demersului PSD. O reformă care schimbă organizarea administrativă a țării și afectează mii de aleși locali nu poate fi tratată doar ca o operațiune de reorganizare internă a administrației. Ea schimbă și competiția politică din teritoriu.
AUR poate câștiga zeci de primării mici din nemulțumirea provocată de reformă
PSD riscă să obțină un efect contrar celui urmărit. În mod tradițional, social-democrații au avut o rețea puternică de primari și organizații în localitățile mici, unde relațiile directe cu alegătorii și influența administrației locale contează mult.
Comasarea unor comune poate rupe aceste rețele. Primarii care își pierd funcțiile, consilierii locali care nu mai au un mandat și comunitățile care consideră că pierd reprezentare pot deveni vulnerabile la mesajele partidelor care se opun reformei.
AUR are posibilitatea să capitalizeze politic această nemulțumire, mai ales dacă va prezenta reorganizarea drept o decizie luată la București, fără consultarea suficientă a comunităților. Pentru un partid care încearcă să-și extindă prezența în administrația locală, conflictul dintre autoritățile centrale și comunitățile mici poate deveni o oportunitate.
În acest scenariu, PSD ar putea pierde nu doar o parte dintre primarii care dispar administrativ, ci și alegeri în localitățile rezultate din comasare. Un primar PSD care nu mai are propria primărie nu garantează că electoratul său va susține automat candidatul partidului într-o structură administrativă mai mare.
AUR nu trebuie să câștige toate aceste dispute pentru a obține un avantaj. Ar putea fi suficient să câștige câteva zeci de primării în zone unde PSD a avut, până acum, o poziție dominantă. Este un risc electoral, nu o predicție certă, iar rezultatul va depinde de modul în care vor fi desenate noile unități, de candidații disponibili și de felul în care va fi explicată reforma.
De altfel, AUR a anunțat deja că se opune angajării răspunderii Guvernului pe această temă. Liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu, a declarat că formațiunea va încerca să depună o moțiune de cenzură dacă reforma va fi impusă prin această procedură. AUR susține că proiectul trebuie dezbătut în Parlament și că este nevoie de consens politic.
Reforma administrativă, între eficiență și calcul electoral
România are nevoie de o administrație locală care să poată susține servicii publice, să atragă investiții și să gestioneze eficient banii contribuabililor. O primărie care nu își poate acoperi cheltuielile de funcționare și nu are capacitatea de a cofinanța proiecte de investiții reprezintă o problemă reală. În același timp, simpla comasare administrativă nu garantează automat servicii mai bune pentru cetățeni.
Distanța până la noul centru administrativ, accesul la ghișee, transportul public, păstrarea serviciilor locale și reprezentarea comunităților trebuie să fie parte a proiectului, nu detalii rezolvate după adoptarea legii.
PSD are argumente economice pentru reforma pe care o propune, dar are și o miză electorală evidentă, mai ales în perspectiva alegerilor din 2028. Iar dacă reorganizarea va fi percepută ca o operațiune de redistribuire a puterii politice, nu ca o îmbunătățire a administrației, social-democrații ar putea descoperi că au deschis un culoar electoral pentru AUR chiar în zonele în care au fost cel mai bine organizați.
Noua hartă administrativă a României nu este încă desenată. Dar competiția politică pentru ea a început deja.
