Moartea liderului suprem al Iran, Ali Khamenei, în urma unei operațiuni militare comune atribuite de comunicările oficiale americane și israeliene a declanșat un val de reacții puternice în plan global și regional. Teheranul a confirmat duminică dispariția sa, iar autoritățile iraniene au declarat 40 de zile de doliu național, promițând o „pedeapsă severă” pentru cei responsabili după ceea ce au descris drept un „atac terorist” asupra suveranității țării.
Pe scena internațională, unii dintre cei mai importanți aliați sau parteneri arată solidaritate Iranului și condamnă ferm atacurile care au dus la moartea lui Khamenei. Trei dintre dictatorii planetei au ținut să-i condamne pe atacatori, dar au tăcut ”mâlc” în ianuarie când milițiile islamice ale criminalului ayatolah au asasinat zeci de mii de iranieni.
Vladimir Putin: „o crimă cinică care încalcă moralitatea și legea internațională”
Președintele Vladimir Putin a condamnat ferm moartea lui Ali Khamenei, calificând-o drept „criminală și cinică” și o încălcare a normelor morale umane și a legislației internaționale. Într-o scrisoare adresată omologului său iranian, Putin și-a exprimat “cele mai profunde condoleanțe” pentru pierderea liderului, subliniind contribuția acestuia la legăturile dintre Rusia și Iran.
Dictatorul rus a afirmat că un astfel de act pune în pericol stabilitatea regională și reprezintă o escaladare a conflictului.
China condamnă ferm atacul și cere încetarea violențelor
Guvernul de la China a transmis o declarație dură prin care „condamnă ferm” moartea lui Khamenei și consideră operațiunea ca o încălcare gravă a suveranității și securității Iranului și o încălcare a normelor fundamentale ale relațiilor internaționale. Beijingul a cerut oprirea imediată a acțiunilor militare în regiune, făcând apel la respectarea Cartei Națiunilor Unite și la evitarea unei noi escaladări a crizei.
Coreea de Nord denunță atacurile „ilegal”
De asemenea, Republica Populară Democratică North Korea a emis o poziție oficială de condamnare, calificând loviturile americane și israeliene asupra Iranului drept „a bătăuș” al puterilor occidentale și o încălcare ilegală a suveranității naționale.
Potrivit declarației diplomatice de la Phenian, SUA și Israelul ar fi folosit forța militară în mod abuziv pentru a-și satisface „ambitii egoiste și hegemonice”.
Moartea lui Khamenei — care a condus Iranul pentru aproape patru decenii și a avut un rol central în politica internă și externă a țării — a intensificat tensiunile deja existente în Orientul Mijlociu după atacurile americane și israeliene și ripostele iraniene împotriva acestora. Anunțul oficial al decesului a generat atât proteste în favoarea ripostei, cât și apeluri la pace și reluare a negocierilor din partea unor lideri internaționali.
Semnificația reacțiilor
Pozițiile dure ale Rusiei, Chinei și Coreei de Nord arată cum evenimentul a fost perceput nu doar ca un episod militar, ci ca un eveniment cu implicații majore pentru echilibrul geopolitic. Pentru Kremlin, Beijing și Phenian, atacurile care au dus la moartea lui Khamenei reprezintă o violare a normelor internaționale și o amenințare la adresa suveranității statelor.
Pe de altă parte, comunitatea internațională manifestă reacții mixte, cu apeluri la reluarea dialogului și evitarea unei escaladări a conflictului, în timp ce criza regională continuă să evolueze rapid.
