Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va reveni pe scena internațională joi, când va participa la summitul virtual al economiilor emergente BRICS găzduit de Beijing, pentru prima dată după ce a lansat invazia în Ucraina la începutul acestui an, potrivit CNN.
Pentru Putin, este vorba de un eveniment semnificativ: liderul rus va apărea alături de președintele Chinei, Xi Jinping, de premierul Indiei, Narendra Modi, și liderii Braziliei, Jair Bolsonaro, și Africii de Sud, Cyril Ramaphosa – un semnal că Rusia, deși lovită de sancțiuni occidentale pentru invazie, nu este singură.
Cu câteva săptămâni înainte de invazie, China și Rusia au declarat că relația lor nu are „nicio limită” iar liderii BRICS au evitat să condamne Rusia în mod categoric, chiar dacă au încercat să nu se plaseze în tabăra celor care aprobă acțiunile Moscovei.
Decizia grupului de a organiza acest al 14-lea summit anual reflectă o viziune a țărilor BRICS asupra ordinii globale și, prin extensie, asupra situației din Ucraina, care se îndepărtează de cea a Occidentului, spun experții.
„Vorbim despre câteva economii foarte importante, a căror conducere este dispusă să fie văzută cu Putin, chiar dacă este doar pe o platformă virtuală”, a declarat Sushant Singh, cercetător senior la Center for Policy Research (CPR) din New Delhi.
„Faptul că Putin este binevenit, că nu este un paria, că nu este împins afară – și acesta este un angajament normal, care a avut loc în fiecare an și are loc în continuare – este un mare avantaj pentru Putin„, a spus el.
Summitul BRICS este urmat, câteva zile mai târziu, de reuniunea unui bloc al principalelor economii avansate din lume, Grupul celor Șapte, care au fost unite în vocea lor împotriva agresiunii rusești și au dat afară Moscova din blocul lor după anexarea Crimeei în 2014.
Spre deosebire de G7, se așteaptă ca, la summitul de joi, BRICS să manevreze atent când vine vorba de Ucraina, cu posibile pledoarii în favoarea unei rezolvări pașnice.
Beijingul – gazda din acest an și de departe cea mai puternică din punct de vedere economic dintre cele cinci națiuni, care împreună reprezintă aproximativ un sfert din PIB-ul mondial – pare pregătit să se concentreze pe propria agendă: promovarea noilor sale inițiative de dezvoltare și securitate globală și respingerea a ceea ce consideră a fi construirea unui „bloc” de către Statele Unite.
China a acuzat NATO că provoacă Rusia
Țările BRICS ar trebui să „consolideze încrederea reciprocă politică și cooperarea în materie de securitate”, să se coordoneze în ceea ce privește problemele internaționale și regionale majore, să țină cont de interesele de bază ale fiecăreia dintre ele și „să se opună hegemonismului și politicii de putere”, a declarat Xi într-un discurs ținut luna trecută în fața miniștrilor de externe BRICS, în care a cerut grupului să promoveze dezvoltarea în această „perioadă de turbulențe și transformări”.
În ciuda unor interese comune, grupul BRICS a fost mult timp afectat de probleme de coeziune, având în vedere diferențele supradimensionate dintre sistemele politice și economice ale membrilor săi și interesele lor geopolitice divergente.
În plus, complexitatea invaziei Rusiei în Ucraina ar putea atenua orice rezultat major al summitului din această săptămână, chiar dacă – cu excepția Braziliei – națiunile BRICS, altele decât Rusia, s-au abținut de la vot în cazul unei rezoluții a Adunării Generale a Națiunilor Unite, susținută de 141 de țări, care a cerut Moscovei să se retragă din Ucraina.
China, la rândul său, a acuzat NATO că a provocat Rusia să atace Ucraina, în timp ce o retorică similară a circulat în dezbaterile publice din India. În Africa de Sud, Ramaphosa a declarat la începutul acestui an că războiul ar fi putut fi evitat dacă NATO ar fi „ținut cont de avertismente”.
Și, deși Brazilia a votat pentru a condamna agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei la ONU, liderul său Bolsonaro a ezitat – spunând cu câteva zile înainte că țara va rămâne „neutră”.
În circumstanțe normale, China ar lua măsurile obișnuite – prezentând BRICS ca „un fel de alternativă blândă la G7” și „un lider pentru lumea în curs de dezvoltare … împotriva clubului democrațiilor capitaliste bogate”, potrivit analistului de relații sino-ruse Alexander Gabuev.
„Acum este mai greu de realizat din cauza prezenței lui Putin în sală”, a declarat Gabuev, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace.
Între timp, o sursă veche de fricțiune internă în cadrul BRICS rămâne nerezolvată: tensiunile dintre India și China, care în 2020 au degenerat într-o confruntare violentă la graniță.
Pe de o parte, BRICS a reprezentat pentru India o „modalitate de a asigura o anumită formă de angajament cu China”, potrivit lui Singh de la CPR. Iar acest lucru rămâne critic, deoarece New Delhi se ferește să provoace Beijingul, mai ales că a încheiat un parteneriat cu Statele Unite, Japonia și Australia în cadrul grupării lor de securitate Quad și este din ce în ce mai mult privit de SUA ca parte a strategiei sale de contracarare a Chinei, a spus el.
Dar aceste legături fac, de asemenea, ca India să fie mai reticentă în a susține rezultate majore ale unui summit BRICS.
„Aș fi surprins dacă s-ar anunța vreo inițiativă substanțială, deoarece India ar trimite atunci un mesaj către Quad și către partenerii săi occidentali că este dispusă să lucreze foarte strâns cu China și Rusia”, a spus el. „Acest lucru ar face ca poziția Indiei să fie foarte complicată”.
O altă întrebare este modul în care alte națiuni din cadrul blocului vor privi o inițiativă, îndelung discutată și care se așteaptă să fie condusă de China la summitul de joi, de a extinde blocul pentru a include mai multe țări în curs de dezvoltare.
În cadrul unei întâlniri cu omologii săi din BRICS luna trecută, ministrul chinez de externe, Wang Yi, a cerut ca grupul să înceapă un „proces de extindere” a țărilor membre.
O astfel de extindere ar putea contribui la percepțiile că Occidentul a dat dovadă de un dublu standard în modul în care susține normele internaționale, potrivit lui Gabuev.
