Miercuri, 27 mai, o rachetă Falcon 9 construită de SpaceX urmează să decoleze de la Centrul Spaţial Kennedy, din Florida, trimiţându-i pe astronauţii NASA Bob Behnken şi Doug Hurley spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) la bordul unei capsule Crew Dragon aflată la primul zbor de încercare cu echipaj uman. Misiunea, denumită Demo-2, va fi primul zbor orbital cu echipaj uman lansat de pe pământ american, de la retragerea flotilei americane de navete spaţiale, în iulie 2011, conform Space.com.
Din multe puncte de vedere, capsula Crew Dragon este succesoarea celebrelor navete spaţiale americane, la fel ca şi capsula CST-100 Starliner construită de Boeing. Ambele capsule spaţiale au fost construite cu fonduri obţinute în cadrul Programului NASA Commercial Crew, program care a început în 2010.
NASA dorea să dispună de cel puţin un model de capsulă capabilă să transporte astronauţi pe orbită până în anul 2015. Acest orizont temporar ambiţios, deşi nu a fost atins, a rezultat din dorinţa NASA de a nu mai depinde de rachetele şi capsulele ruse Soyuz pentru a-şi transporta astronauţii pe orbită.
„Pe atunci existau numeroşi sceptici şi foarte multe incertitudini pornind mai ales de la premisa că un astfel de parteneriat ar putea să nu fie chiar o idee bună”, a comentat pentru Space.com fostul astronaut NASA Garrett Reisman, în prezent profesor de astronautică la University of Southern California.
„Pe rând, guvernul, industria şi administraţia NASA au părut că vor renunţa la acest parteneriat”, a mai spus Reisman, care a lucrat pentru SpaceX din 2011 până în 2018 în calitate de director al operaţiunilor cu echipaj uman, iar în prezent deţine încă funcţia de consultant pentru compania lui Elon Musk.
Bazele Programului NASA Commercial Crew au fost puse încă din 2006, când NASA a lansat programul comercial pentru transportul de echipamente şi provizii în spaţiu. Acest program a alimentat dezvoltarea a două capsule cargou automate de reaprovizionare pentru ISS – Dragon (SpaceX) şi Cygnus (Northrop Grumman). Capsula Dragon şi-a încheiat prima misiune spre ISS în 2012, iar Cygnus a urmat-o un an mai târziu. Ambele capsule sunt folosite şi în prezent pentru aprovizionarea avanpostului orbital.
Transportul de echipamente şi provizii pentru echipajul ISS a servit ca model pentru transportul astronauţilor. Primele contracte în cadrul programului de dezvoltare a unor noi capsule care să transporte echipajele spre şi dinspre ISS s-au acordat în 2010, însumând 50 de milioane de dolari, sumă care a fost împărţită de cinci companii: Blue Origin, Boeing, Paragon Space Development Corp., Sierra Nevada şi United Launch Alliance (ULA).
Spre exemplu, Paragon a primit finanţare pentru a se ocupa de o serie de aspecte cheie legate de sistemele de menţinere a vieţii la bordul capsulei, iar ULA a obţinut fonduri pentru a-şi adapta racheta Atlas V la misiuni cu echipaj uman.
Cea de-a doua rundă de finanţări a fost anunţată în aprilie 2011. Contractele oferite atunci au fost mult mai generoase. Companiile Blue Origin, Boeing, Sierra Nevada şi SpaceX au primit în total 270 de milioane de dolari. Boeing a primit 92 de milioane de dolari pentru proiectul Starliner, iar SpaceX a primit doar 75 de milioane de dolari pentru proiectul Crew Dragon.
În august 2012 companiile Sierra Nevada, Boeing şi SpaceX au primit sume substanţiale pentru a-şi continua proiectele. Sierra Nevada a primit 212 milioane de dolari pentru proiectul avionului spaţial Dream Chaser, iar Boeing şi SpaceX au primit 460 de milioane şi respectiv 440 de milioane de dolari pentru proiectele lor.
Roverul selenar Yutu-2 a parcurs 357.695 metri pe suprafaţa Lunii
Doi ani mai târziu, în 2014, NASA ştia deja cu cine vrea să continue parteneriatul pentru a obţine un mijloc de transport care să ducă astronauţi pe orbită. În septembrie NASA a anunţat că Boeing şi SpaceX au obţinut contracte substanţiale pentru a-şi încheia proiectele, precum şi plata în avans pentru şase zboruri operaţionale cu echipaj uman spre şi dinspre ISS.
Boeing a primit un contract în valoare de 4,2 miliarde de dolari, iar SpaceX a primit 2,6 miliarde de dolari.
„Cred că a fost o decizie înţeleaptă să mergem cu două companii pentru serviciile de transport al astronauţilor pe orbită. Această decizie va da roade”, a comentat pentru Space.com expertul în politici spaţiale John Logsdon, profesor emerit de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale la Universitatea George Washington.
