Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, îi cere președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, să introducă pe ordinea de zi și să adopte rapid proiectul de lege privind limitarea răspândirii conținutului manipulator și ilegal pe rețelele sociale. Solicitarea vine după atacul asupra unui echipaj de ambulanță în comuna Recea-Cristur din județul Cluj, unde salvatorii au fost agresați cu bâte, topoare și pietre în urma răspândirii pe TikTok a unei informații false despre o presupusă „ambulanță neagră” care ar fura copii.
Proiectul legislativ a fost depus de Radu Miruță în martie 2025 și a trecut tacit de Senat, fiind în prezent blocat la Camera Deputaților. Inițiativa prevede, între altele, eliminarea rapidă a conținutului ilegal și limitarea propagării masive a conținutului manipulator sau periculos, fără eliminarea dreptului la liberă exprimare.
O ambulanță atacată după o minciună viralizată pe TikTok
Incidentul din Recea-Cristur arată poate mai clar decât orice dezbatere teoretică ce se poate întâmpla atunci când o informație falsă este distribuită masiv într-o comunitate.
Echipajul Serviciului de Ambulanță Județean Cluj fusese trimis pentru a acorda îngrijiri unui pacient. La intrarea în localitate, membrii echipajului au cerut indicații unor localnici. După ce pacientul a fost preluat și autosanitara a pornit către Spitalul din Dej, calea i-a fost blocată de mai multe persoane înarmate cu bâte și topoare.
Agresorii au lovit ambulanța și au susținut că aceasta ar fi „ambulanța neagră care fură copii”, afirmație alimentată de un videoclip distribuit pe TikTok. O piatră a spart geamul autosanitarei, iar cioburile l-au lovit în ochi pe șofer. Acesta a reușit să conducă până la Cluj-Napoca, unde a fost operat de urgență. Cioburile i-au afectat corneea, iar medicii estimează că va avea nevoie de cel puțin trei luni pentru recuperare.
Poliția a identificat până acum trei persoane implicate în atac, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani, toate din Recea-Cristur. Cei trei au fost reținuți pentru 24 de ore.
MAI avertizează: „ambulanțele negre” sunt o informație falsă
Ministerul Afacerilor Interne a avertizat, la rândul său, că în ultimele zile au circulat din nou pe rețelele sociale informații false despre așa-numitele „ambulanțe negre” care ar răpi copii. Unele dintre materialele distribuite sunt susținute inclusiv de imagini generate cu inteligență artificială.
MAI precizează fără echivoc că nu a fost înregistrat niciun caz de răpire de copii de către astfel de ambulanțe.
Ministrul Miruță nu se aventurează în teorii ale conspirației
Ministerul Sănătății a condamnat atacul și a atras atenția că dezinformarea din social media poate avea consecințe directe asupra siguranței oamenilor și a personalului medical. Și Colegiul Medicilor din România a avertizat că fake news-ul în domeniul sănătății nu este inofensiv.
Miruță: „Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă”
În acest context, Radu Miruță îi cere lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul legislativ depus anul trecut.
„Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată!”, susține ministrul interimar al Apărării, argumentând că în cazul de la Cluj nu mai este vorba despre o simplă informație falsă de pe Internet.
„Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă”, afirmă Miruță, care consideră că răspunsul instituțiilor nu poate consta doar în sesizări individuale adresate autorităților.
Proiectul său urmărește tocmai limitarea capacității platformelor de a amplifica automat conținutul manipulator. Potrivit propunerii legislative, conținutul ilegal ar trebui eliminat rapid, iar materialele care instigă la ură și violență, dezinformează periculos sau manipulează informații pe teme majore de interes național ar trebui împiedicate să ajungă la un număr foarte mare de utilizatori.
Problema nu mai este doar despre TikTok. Este despre modul în care se face politică
Cazul de la Cluj deschide însă o discuție mult mai incomodă pentru România.
Dezinformarea nu mai este doar o problemă tehnologică și nici doar o problemă de educație media. În ultimii ani, rețelele sociale au devenit un instrument politic, iar algoritmii pot transforma o afirmație falsă într-un mesaj cu milioane de afișări înainte ca cineva să apuce să o verifice.
Aici trebuie spus lucrurilor pe nume: modul abject în care se face politică pe rețelele sociale, în care AUR, SOS România, POT, dar și alte formațiuni și politicieni au folosit sau au alimentat teme conspiraționiste, anti-sistem și mesaje neverificate pentru a-și mobiliza electoratul, a coborât dezbaterea politică într-o zonă extrem de periculoasă.
Nu înseamnă că orice afirmație făcută de un membru al acestor partide este dezinformare și nici că numai aceste formațiuni au o problemă cu adevărul în comunicarea publică. Înseamnă însă că România a văzut deja, inclusiv în timpul alegerilor, cât de eficient poate fi folosită infrastructura digitală pentru manipulare politică.
Reuters Institute arată în raportul său din 2026 despre România că unele instituții media și conturi de social media au răspândit dezinformare, teorii conspiraționiste și discurs instigator în încercarea de a influența rezultatele electorale și de a pune presiune asupra noii coaliții guvernamentale.
În plus, TikTok a identificat anterior rețele de conturi neautentice care încercau să influențeze publicul român și să promoveze AUR, în contextul operațiunilor de manipulare online legate de alegerile prezidențiale.
CNA a eliminat, la rândul său, conținut ilegal de pe TikTok, YouTube și Facebook, inclusiv materiale clasificate drept dezinformare. Într-o singură perioadă de monitorizare din martie 2025, autoritatea a transmis platformelor 37 de ordine de eliminare, conținutul vizat având peste 1,5 milioane de urmăritori și peste trei milioane de aprecieri.
Dezinformarea a devenit o armă electorală
Problema este mai largă decât România.
În numeroase democrații europene, formațiuni care se prezintă drept „suveraniste”, „anti-sistem” sau „împotriva establishmentului” folosesc intens rețelele sociale pentru a construi narațiuni simplificate, pentru a ataca instituțiile și pentru a exploata fricile publicului.
Uneori este vorba despre afirmații false. Alteori despre jumătăți de adevăr, scoaterea unor informații din context, imagini manipulate sau conținut generat cu inteligență artificială. Iar uneori despre repetarea unei afirmații suficient de mult încât publicul să ajungă să o perceapă drept adevărată.
Raportul Reuters Institute din 2026 arată că îngrijorarea publicului european privind dezinformarea online a crescut, alimentată inclusiv de deepfake-uri, conținut generat cu AI și dezinformare motivată politic.
România a plătit deja un preț politic pentru manipularea online
Nu este prima dată când România se confruntă cu efectele politice ale manipulării digitale.
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost urmate de o amplă controversă privind operațiunile de influență și utilizarea TikTok, iar Uniunea Europeană a deschis o investigație privind modul în care platforma a gestionat riscurile electorale.
Tocmai de aceea, proiectul lui Radu Miruță merită discutat serios. Nu pentru că orice informație falsă trebuie eliminată de stat și nici pentru că autoritățile ar trebui să devină arbitrii adevărului pe Internet.
Limita trebuie să fie clară: conținutul ilegal și conținutul care produce un risc real pentru siguranța oamenilor trebuie tratate diferit de opiniile politice, chiar dacă sunt incomode, exagerate sau nepopulare.
De la o postare la o ambulanță atacată
Cazul din Recea-Cristur arată însă unde poate ajunge societatea atunci când această limită este ignorată.
O poveste inventată despre o „ambulanță care fură copii” a plecat din mediul online și a ajuns să fie tratată ca un fapt de către oameni care au atacat o autosanitară aflată într-o misiune medicală.
Un șofer de ambulanță a ajuns pe masa de operație. Trei persoane au fost reținute. Iar România este pusă din nou în fața aceleiași întrebări: cât mai putem trata dezinformarea ca pe o simplă problemă de Internet, când efectele ei au început să se manifeste direct în lumea reală?
Pentru Sorin Grindeanu și Camera Deputaților, proiectul depus de Radu Miruță oferă acum ocazia unei dezbateri care nu mai poate fi amânată. Nu despre cenzură, ci despre responsabilitatea platformelor, puterea algoritmilor și limitele pe care o societate democratică trebuie să le impună atunci când o minciună poate deveni, literalmente, o armă.
