Țara clocotește. Furie și neputință. Proteste organizate la fiecare câteva zile, multe înnăbușite de poliție despre care nici nu se scrie în presa națională – din motive obiective. Nimeni nu mai urmărește TRT Haber, canalul național de știri și de propagandă, inundat de imagini ce glorifică „intervenția” statului.
Eșecul grosolan al autorităților este bătător la ochi și strigător la cer. Iar sultanul ce face? Își cere scuze! O inițiativă ce pică prost și pe un sol oricum infertil.
Acum n-a mai fost doar destinul de vină, ci și vremea nefavorabilă și suprafața prea extinsă: 20.000 de kilometri pătrați, pe care superputerile AFAD-ului n-au reușit să o acopere (asta în timp ce echipele de intervenție din străinătate nu erau lăsate nici măcar să intre în zonele distruse, darămite să acționeze, deci să salveze VIEȚI OMENEȘTI).
Conform spuselor lui Erdoğan, vina este acum și a întreprinderilor de construcții și a autorităților locale, ce au permis construirea ilegală și în condiții nesigure a peste 214.000 de clădiri. Desigur, se uită faptul că însuși Erdoğan (& Co.) a fost implicat în acordarea de permise.
Dar nu-i bai: s-au găsit deja câțiva țapi ispășitori – evident, cineva trebuia să plătească pentru spălarea de păcate a celor puternici. S-au demarat proceduri judiciare împotriva a 612 persoane considerate responsabile – dar cum era de așteptat, deocamdată nicio demisie la interval. Doar scuze și speech-uri de încurajare: mai ales ale reprezentanților MHP (partidul islamist din coaliția de guvernare), care apără constant și necondiționat eforturile sultanului și ale partidului său, AKP.
Acum 15 zile eram la Istanbul. Reveneam într-un oraș ce se schimbase deja în mod ireversibil.
Încă din metro se contura noua imagine a Turciei: un clip explica instrucțiunile pentru un comportament corect în caz de cutremur, cât și conținutul unei genți de prim-ajutor. Urma un alt clip glorificator marca AFAD și o listă cu necesitățile actuale din zonă, însoțită de îndemnul de a dona. Cui? Normal, AFAD-ului și Semilunii Roșii.
Datele oficiale sunt înspăimântătoare (iar cele neoficiale… și mai și):
- 14.000.000 de persoane au fost afectate de sinistru: 6% din populația totală;
- 3,3 milioane au părăsit deja zonele sinistrate;
- 2.000.000 trăiesc în corturi și doar prea puțini – cei norocoși – în containere;
- cel puțin 50.000 de morți, îngropați peste tot, și peste 105.000 de răniți.
Au fost înregistrate 13.000 de replici ale cutremurului. Iar în zonele Kahramanmaraș, Adıyaman și Antakya, minim 50 de ore până la o primă intervenție a oricărui tip de echipă. În unele sate se mai așteaptă încă ajutoarele promise.
Continuarea în Știridindiaspora
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
