Relația românilor cu munca a trecut printr-o schimbare semnificativă în 2025. Pentru prima dată, sensul și rezultatele concrete ale muncii au depășit salariul și beneficiile ca principal factor de motivație, arată datele Employee Wellbeing Index 2025, realizat de RoCoach și Novel Research.
Conform cercetării, 27,5% dintre angajații români spun că sunt motivați în principal de faptul că munca lor are sens și produce rezultate vizibile, în timp ce doar 19,3% mai indică salariul și beneficiile materiale drept principală sursă de motivație. Stabilitatea (14,8%) și autonomia (11,7%) completează tabloul motivațiilor dominante.
Când munca nu are sens, apare epuizarea
Raportul arată că burnout-ul nu este cauzat de muncă în sine, ci de contextul în care aceasta este desfășurată. Lipsa recunoașterii, a clarității și conflictele interne sunt principalele surse de demotivare în 2025, nu volumul de muncă sau tehnologia.
Printre factorii care afectează starea de bine a angajaților se numără:
lipsa recunoașterii (9,1%),
lipsa clarității în decizii și obiective (7,9%),
conflictele interne (7,8%).
În același timp, principalele surse de epuizare rămân volumul prea mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită (19,6%) și dezechilibrul dintre viața profesională și cea personală (16,4%).
Datele sugerează că angajații acceptă presiunea și volumul ridicat de muncă atunci când există sens, recunoaștere și control asupra activității, dar devin rapid vulnerabili la epuizare în lipsa acestora.
„Oamenii nu sunt epuizați pentru că muncesc mult, ci pentru că munca lor nu este explicată și recunoscută”
„Vedem foarte clar că oamenii nu sunt epuizați pentru că muncesc mai mult, ci pentru că muncesc într-un context în care efortul lor nu este suficient de bine explicat, recunoscut și integrat într-un scop mai larg”, explică Mihai Stănescu, fondator RoCoach.
Potrivit acestuia, pentru tot mai mulți angajați români, jobul nu mai este doar o sursă de venit, ci un spațiu în care munca trebuie să conteze și să fie coerentă.
Vezi și INS: Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată a crescut cu 6,06%
Presiunea crește odată cu poziția în organizație
Indexul arată diferențe clare între nivelurile ierarhice. Angajații din poziții de execuție sunt afectați în principal de volumul de muncă și caută stabilitate, în timp ce middle managerii resimt mai intens tensiunile organizaționale.
La nivel de top management, motivația este legată mai ales de autonomie, sens și impact, însă costul este adesea un echilibru precar între muncă și viața personală. Pe măsură ce vechimea în organizație crește, motivațiile se mută de la salariu și recunoaștere către stabilitate, autonomie și rezultate concrete.
Mitul „AI anxiety”: tehnologia nu este principala problemă
Deși inteligența artificială a fost un subiect intens dezbătut în 2025, impactul direct asupra stării de bine a angajaților este limitat. Doar 5% dintre respondenți indică AI-ul și tehnologia drept o sursă majoră de epuizare.
În schimb, 47,1% spun că tehnologia i-a ajutat în activitatea profesională, iar 13,9% consideră că a avut un impact negativ. Concluzia raportului este că tehnologia nu este o amenințare în sine, ci un factor care amplifică realitățile organizaționale deja existente.
„Angajații nu se tem de tehnologie, ci de integrarea haotică a acesteia într-un mod de lucru dezechilibrat”, subliniază Mihai Stănescu.
Un semnal clar pentru piața muncii din România
Datele Employee Wellbeing Index 2025 indică o maturizare a relației angajaților cu munca. Într-un context în care 1 din 4 angajați români se află la limita burnout-ului, raportul sugerează că problema nu ține doar de salarii sau tehnologie, ci de calitatea leadershipului, claritatea deciziilor și respectul față de oameni.
