Creșterea prețurilor băuturilor răcoritoare din ultimii doi-trei ani i-a determinat pe cei mai mulți români să își ajusteze comportamentul de cumpărare, însă nu și preferințele pentru anumite mărci. Potrivit unui studiu realizat de AHA Moments, 98% dintre respondenți au observat scumpiri, iar 76% și-au modificat modul de cumpărare, principalele reacții fiind căutarea promoțiilor, reducerea frecvenței consumului și diminuarea sumelor cheltuite.
Scumpirile schimbă obiceiurile românilor: caută promoții, dar rămân fideli brandurilor preferate de băuturi răcoritoare
În același timp, studiul arată că nivelul de informare privind taxa pe zahăr aplicată băuturilor răcoritoare rămâne redus. Deși 63% dintre români au auzit despre această măsură introdusă începând cu 2024, doar 29% declară că știu ce presupune. Dintre cei care cunosc taxa, 60% consideră că nivelul acesteia este ridicat sau prea ridicat.
Promoțiile, principala reacție la creșterea prețurilor
Potrivit cercetării, majorarea prețurilor a determinat schimbări în comportamentul de cumpărare pentru 76% dintre participanți. Cea mai frecventă reacție a consumatorilor este căutarea promoțiilor și a ofertelor speciale.
Românii au declarat, de asemenea, că au redus frecvența consumului de băuturi răcoritoare, atât a celor cu zahăr, cât și a variantelor fără zahăr. O altă schimbare este reducerea valorii cheltuite pentru această categorie de produse.
Datele indică însă faptul că ajustarea bugetului nu înseamnă automat renunțarea la mărcile preferate. Consumatorii încearcă să păstreze produsele și brandurile pe care le aleg în mod obișnuit, în timp ce caută modalități de a limita impactul acestora asupra cheltuielilor gospodăriei.
„Creșterea prețurilor a schimbat comportamentul de cumpărare, dar nu a eliminat atașamentul față de mărcile preferate. Consumatorii au devenit mai atenți la buget, cumpără cantități mai mici și urmăresc intens promoțiile. Datele indică faptul că atunci când aleg băuturi răcoritoare, românii caută să rezolve două nevoi simultan, să păstreze produsele și mărcile preferate, limitând impactul asupra cheltuielilor gospodăriei”, a declarat Manuela Mancaș, Founder & Managing Director AHA Moments.
Ce spun românii despre taxa pe zahăr
Taxa pe zahăr reprezintă un alt element analizat în cadrul cercetării. 63% dintre români au auzit despre acciza aplicată băuturilor răcoritoare începând cu 2024, însă numai 29% spun că știu ce presupune aceasta.
Dintre cei care cunosc măsura, 60% consideră că nivelul taxei este ridicat sau prea ridicat. Cei mai mulți respondenți care au auzit despre acciză o asociază cu o taxă suplimentară care contribuie la majorarea prețurilor. Foarte puțini o identifică drept o măsură de sănătate publică.
După ce respondenților le-a fost prezentată o descriere a taxei aplicate în România, 15% au declarat că susțin măsura, în timp ce 36% s-au declarat neutri.
Respondenții au indicat că, în opinia lor, taxa urmărește în primul rând creșterea veniturilor la bugetul de stat și nu îmbunătățirea sănătății populației. Totodată, aceștia au menționat impactul asupra costului vieții, în special în cazul persoanelor cu venituri reduse. Cercetarea indică și un nivel scăzut de încredere în modul de implementare și în efectele măsurii.
„Studiul aduce în dezbaterea publică o perspectivă care trebuie ascultată: cea a consumatorilor. Datele arată că românii își doresc să consume brandurile preferate de băuturi răcoritoare, dar au nevoie de informații clare pe etichetele produselor și de campanii de informare care să îi ajute să ia decizii în cunoștință de cauză. Credem că politicile publice eficiente trebuie să pornească de la o înțelegere corectă a comportamentului de consum și să fie construite prin dialog între autorități, consumatori și mediul economic”, a declarat Cristian Moldovan, președintele Federației Patronale pentru Băuturi Răcoritoare.
73% consideră că deciziile privind alimentația le aparțin
Studiul analizează și modul în care românii percep rolul statului în ceea ce privește alegerile alimentare. 73% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să ofere informații și recomandări, intervenind numai în cazul unor riscuri semnificative și lăsând consumatorilor libertatea de a decide ce produse aleg.
Sentimentul cel mai des întâlnit în rândul participanților este că fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii referitoare la sănătate și alimentație.
În același timp, reprezentanții industriei susțin că majorările succesive ale taxelor și acciza aplicată băuturilor răcoritoare s-au reflectat în prețurile finale.
„Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate este un sector important pentru economia României, care susține locuri de muncă, investiții și o valoare adăugată brută de 3,74 miliarde lei*. În ultimii ani însă, majorările succesive de TVA și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare s-au reflectat direct în prețurile finale: vorbim de o creștere între 25-50% a prețului de la raft, în funcție de dimensiunea ambalajului. Studiul confirmă o presiune suplimentară pentru consumator, într-un context economic deja dificil”, a declarat Cristian Moldovan, președintele FPBR.
Cum a fost realizat studiul AHA Moments
Cercetarea s-a desfășurat în două etape. Prima, etapa calitativă, a avut loc în iulie 2026 și a inclus șase discuții de tip focus grup, desfășurate online. La acestea au participat femei și bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 55 de ani, consumatori de băuturi non-alcoolice din București și din alte orașe.
Etapa cantitativă s-a desfășurat în august 2026, printr-un sondaj online la care au participat 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, din mediul urban și rural. Participanții au inclus atât consumatori, cât și non-consumatori de băuturi non-alcoolice.
Eșantionul a fost stratificat în funcție de gen, vârstă, regiune, tipul localității și nivelul de educație și este reprezentativ la nivel național pentru populația digitalizată a României. Marja de eroare este de ±3,1%.
Potrivit notei studiului, valoarea de 3,74 miliarde de lei privind valoarea adăugată brută este preluată din Studiul de impact socio-economic al ANBR pentru anul 2024.
FPBR și ANBR, organizații reprezentative pentru industria băuturilor răcoritoare
FPBR (Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare) și ANBR (Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare) sunt organizații non-profit care reprezintă interesele membrilor lor: Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo România, MASPEX România, Romaqua Group, Parmalat, RedBull, Hell, Merlin’s Beverages, Melissimo și Tetra Pak.
ANBR este membră a ROMALIMENTA (Federația Patronală din Industria Alimentară) și a UNESDA (Uniunea Europeană a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare), iar FPBR este membră a Confederației Patronale Concordia.
Cele două organizații promovează menținerea unor standarde de calitate la nivel european, informarea corectă a consumatorilor și comportamentul responsabil al membrilor în ceea ce privește nutriția echilibrată și ingredientele folosite. FPBR și ANBR își propun, de asemenea, să fie parteneri de dialog pentru instituțiile implicate în activitatea sectorului băuturilor răcoritoare și pentru cei interesați de evoluția acestei industrii în România.
